Gazoductul Iaşi-Ungheni rămâne nefezabil dacă nu ajunge la Chişinău. De ce întârzie extinderea acestuia

Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost inaugurat în anul 2014. FOTO Adevărul

Gazoductul Iaşi-Ungheni rămâne nefezabil din punct de vedere economic dacă acesta nu este extins până la Chişinău, deşi rămâne un proiect destul de important din punct de vedere politic. Totodată, dacă se reuşeşte extinderea acestuia, compania rusească Gazprom ar putea să preia sau să influenţeze conducta prin care gazul românesc ar alimenta populaţia din Republica Moldova, se arată într-un studiu realizat de centrul Expert-Grup.

Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost inaugurat în august 2014, iar pentru construcţia acestuia s-au investit 26,5 milioane de euro, dintre care circa 80% au fost alocaţi de Guvernul României şi Uniunea Europeană. Deşi capacitatea reală a gazoductului este de un miliard de metri cub pe an, în 2015 s-a exportat un milion de metri cubi, ceea ce acoperă doar 1% din consumul total pe ţară, se menţionează în studiu.

Gazul românesc ar consolida securitatea energetică a ţării

Denis Cenuşă, membru asociat al Expert-Grup, explică ce factori favorizează extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău. „Oportunităţile extinderii sunt sporirea interesului economic faţă de gazoduct, contribuţia acestuia la diversificarea surselor şi rutelor de livrare a gazelor naturale, consolidarea securităţii energetice a ţării, dar şi a regiunii, existenţa unor angajamente mutuale dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, dar şi finanţare europeană pe partea românească în valoare de 47 de milioane de euro şi co-finanţare din partea Transgaz pentru interconectarea cu Moldova”, afirmă Denis Cenuşă.

Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană

Valentin Lisnic, şeful Direcţiei Infrastructură Energetică din cadrul Ministerului Economiei, afirmă că studiul de fezabilitate al gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău se află pe ultima sută de metri. „Gazoductul este o provocare pentru Republica Moldova, o aspiraţie de a ne integra pe piaţa gazelor naturale din Europa. Construcţia gazoductului este un pas concret care va asigura securitatea energetică a ţării”, susţine Lisnic.

Ana-Otilia Nuţu, reprezentant al Expert-Forum din Bucureşti, spune că studiul de fezabilitate efectuat recent demonstrează costul real al extinderii gazoductului. „Iniţial, costul era preconizat la 70 de milioane de euro. Ulterior, s-a stabilit că cheltuielile sunt mult mai mari. Uniunea Europeană ar putea dona a şaptea parte din costuri. Apare întrebarea din ce să acoperim restul sumei? Există posibilitatea unui credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii, dar aceste credite trebuie rambursate. Pot apărea dificultăţi la întoarcerea creditelor determinate de recuperarea problematică din tarifele stabilite”, explică Ana-Otilia Nuţu.

Monopolul Gazprom

Provocările în extinderea gazoductului ţin, în primul rând, de lipsa unei pieţe funcţionale de gaze naturale în Republica Moldova, se arată în studiul celor de la Expert-Grup. Presiunile Gazprom şi întreruperea furnizării de gaze, neadoptarea sau implementarea necorespunzătoare a noii Legi privind gazele naturale, încercarea Gazprom de a prelua sau influenţa activitatea gazoductului, revizuirea politicii externe şi fragmentarea dialogului cu România şi UE, în special pe dimensiunea energetică, reprezintă alte provocări care îngreunează procesul de extindere al conductei de gaz Iaşi-Ungheni-Chişinău.

Ce trebuie să facă Republica Moldova

Pentru a demara construcţia gazoductului, experţii recomandă implementarea cât mai rapidă a Pachetului Energetic III, minimizarea impactului instabilităţii politice asupra proiectului de extindere, liberalizarea pieţei de energetice şi revizuirea tarifelor la transportul gazelor. „Republica Moldova trebuie să-şi restructureze sectorul energetic, să implementeze reforme mai ample de bună guvernare şi anticorupţie. Totodată, consumatorii ar trebui să decidă care este cel mai atractiv furnizor pentru ei”, afirmă membrul Expert-Grup, Denis Cenuşă.

Specialiştii susţin că asigurarea independenţei Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică este la fel de importantă, precum şi îndepărtarea monopolului Gazprom de pe piaţa energetică a Republicii Moldova. „Fără extinderea gazoductul Iaşi-Ungheni, acesta rămâne important din punct de vedere politic şi nefezabil din punct de vedere economic”, accentuează experţii.

Ce trebuie să facă România şi UE

Studiul recomandă Uniunii Europene să ofere finanţare suplimentară pe principiul „more for more” şi să ofere sprijin doar la îndeplinirea condiţiilor pe care le pune. „România trebuie să accelereze investiţiile pe partea românească, să facă lobby la instituţii europene şi transfer de know-how în zonele în care s-a confruntat cu aceleaşi probleme. E nevoie de sprijin pentru Transgaz ca să participe cu capital la construcţia conductei Ungheni-Chişinău”, precizează Ana-Otilia Nuţu, reprezentant al Expert-Forum.

Potrivit Bugetului provizoriu pentru anul 2016, statul a alocat 105.000 de lei pentru lucrări de întreţinere ale gazoductului Iaşi-Ungheni şi peste 212 milioane de lei pentru extinderea gazoductului până la Chişinău. Amintim că în legea bugetului pentru anul trecut, au torităţile au prevăzut reducerea cheltuielilor pentru proiectarea gazoductului Ungheni-Chişinău cu 300 de milioane de lei.

Instabilitatea politică, frica politicienilor de la Chişinău faţă de Moscova şi presiunea exercitată de Rusia asupra Republicii Moldova au făcut ca importul de gaze din România să fie practic suspendat,se arată într-o analiză a Institutului Diplomatic Român (IDR). Aceşti factori asigură, astfel, funcţionalitatea veşnicei strategii a Kremlinului de a menţine dependenţa energetică a Moldovei faţă de Rusia.