În Moldova, cresc salariile. Oficial

O sursă importantă de venit pentru moldoveni, rămân a fi transferurile băneşti de peste hotare. FOTO Alexandru Tarlev

În anul 2014, salariul mediu lunar pe economie s-a majorat cu 5,4% faţă de anul precedent şi a ajuns la 4.172 de lei. Angajaţii din domeniul informaţiei şi comunicaţiilor au primit cei mai mulţi bani, având un salariu de peste 10.000 de lei, pe când activităţile care ţin de cazare, alimentaţie publică şi artă au fost cele mai prost plătite.

Biroul Naţional de Statistică (BNS) a publicat un raport anual cu privire la situaţia social-economică a Republicii Moldova în anul 2014. Potrivit documentului, plăţile salariale reprezintă principala sursă de venit a populaţiei, urmate de veniturile din prestaţiile sociale şi banii obţinuţi din activităţile desfăşurate pe cont propriu. O sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor rămân transferurile băneşti din afara ţării, care, în medie, au constituit 18% din totalul veniturilor.

Artiştii, printre cel mai proşti plătiţi

Datele oficiale arată că în anul 2014 câştigul salarial mediu brut din economia naţională a constituit 4.172 de lei şi s-a mărit faţă de anul 2013 cu 5,4%. Cea mai mare remunerare au avut-o angajaţii din sectorul informaţiilor şi al comunicaţiilor, al căror venit lunar a constituit, în luna decembrie a anului precedent, 10.154 de lei. Topul celor mai bine plătiţi angajaţi este urmat de cei din sectorul financiar şi asigurări, cu un salariu de aproape 10.000 de lei, şi cei care se ocupă de producţia, furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, salubritate şi gestionarea deşeurilor, care sunt remuneraţi lunar cu peste 8.000 de lei. Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice sunt răsplătite cu aproximativ 6.000 de lei, iar salariaţii din sfera sănătăţii şi asistenţei sociale au fost remuneraţi cu 5.369 de lei lunar. Mai puţini bani primesc cei care se ocupă cu silvicultura şi pescuitul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor sau care activează în sfera învăţământului. Salariul acestora a depăşit puţin suma de 3.000 de lei. La coada clasamentului însă se află angajaţii din domeniul agrement şi recreere, cazare şi alimentaţie publică şi artiştii, care cu greu au obţinut un câştig lunar de 3.000 de lei.

Oamenii de la nord, mai bogaţi decât cei de la sud

În profil teritorial, potrivit raportului „Situaţia social-economică a Republicii Moldova în anul 2014“, în ultima lună a anului trecut cel mai mare câştig salarial mediu a fost înregistrat în municipiul Chişinău - 5.801 lei. Angajaţii din nordul ţării au primit, în medie, 4.124 de lei, cel mai mare salariu mediu fiind înregistrat în raionul Drochia (5.021 de lei) şi municipiul Bălţi (4.783 de lei). Cele mai mici venituri le au oamenii din Şoldăneşti, care în luna decembrie au primit 3.033 de lei, precedaţi de locuitorii raioanelor Făleşti şi Căuşeni, cu o leafă de aproape 3.200 de lei. De mai mulţi bani s-au bucurat angajaţii din Floreşti, Donduşeni, Dubăsari şi Rezina, care au câştigat în jur de 4.000 de lei.

52% din şomeri sunt femei

Conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii, în anul 2014 numărul şomerilor a fost de 40.000 de persoane. Rata şomajului a înregistrat valoarea de 4,5% la bărbaţi şi 2,4% la femei. În acelaşi timp, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la 1 ianuarie 2015 în căutarea unui loc de muncă se aflau peste 20.000 de şomeri înregistraţi, fiecare al treisprezecelea fiind disponibilizat de la unităţile economice. Din numărul total de şomeri, 52% sunt femei. Doar 9% din şomerii înregistraţi beneficiază de ajutor de şomaj, mărimea medie a căruia a fost în luna decembrie 2014 de 1.134,8 lei. La un loc liber de muncă, anunţat de către întreprinderi, reveneau în medie patru şomeri. ;

Pentru ce îşi cheltuie salariul oamenii

Din salariul pe care îl câştigă, o persoană alocă aproape 2.000 de lei pentru cheltuielile lunare de consum. Potrivit raportului BNS, în trimestrul III al anului precedent, cheltuielile medii au constituit 1.831 de lei pentru o persoană. Din această sumă, cei mai mulţi bani (43,6%) au fost cheltuiţi pentru cumpărarea alimentelor, 19,9% - pentru întreţinerea locuinţei, iar 10,7% - pentru haine şi încălţăminte. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru servicii de sănătate, comunicaţii, transport, dotarea locuinţei, învăţământ, restaurante şi cafenele.

Pensii mai mari în anul 2015

Conform datelor preliminare ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale, numărul pensionarilor aflaţi în evidenţa organelor de protecţie socială la 1 ianuarie 2015 a constituit 669.000 de persoane, cu aproape 10.000 de persoane mai mult comparativ cu 1 ianuarie 2014. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2015 este de 1.087,6 lei, mai mare cu 6,6% faţă de 1 ianuarie 2014. În structura categoriei pensionarilor, cea mai mare pondere o deţin pensionarii pentru limita de vârstă - 75,8%, urmată de categoria de pensionari cu dizabilităţi (20%) şi de urmaş (2,5%).