Monument istoric din centrul Chişinăului, demolat şi vândut fără probleme

Încă o clădire din centrul istoric al Capitalei riscă să fie rasă de pe hartă. După ce a fost distrusă parţial în 2011, în timp ce era gajată pentru un credit, zidăria care a mai rămas şi lotul aferent au fost scoase din nou la vânzare

Casa lui Iacob Ghinculov (Hâncu) de pe strada Bucureşti numărul 71 este inclusă în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău. După ce a fost demolat parţial în luna martie 2011, acum imobilul, ce datează de la 1841, riscă să dispară în totalitate. Terenul pe care se află acesta a fost scos recent la vânzare pentru 304.000 de euro.

Anunţul a apărut pe portalul www.999.md pe 16 iulie. Conform acestuia, lotul aflat în zona ultracentrală a Chişinăului are o suprafaţă de patru ari şi pe el poate fi construit un bloc de 2.000 de metri pătraţi. Proprietarii au şi elaborat proiectul unei potenţiale clădiri care s-ar putea înălţa acolo.

DEMOLAT ÎN TIMP CE ERA GAJAT

Potrivit datelor Întreprinderii de Stat Cadastru, pe terenul din strada Bucureşti 71 erau două apartamente cu o suprafaţă totală de 121,7 metri pătraţi, aflate în gestiunea statului. La 6 februarie 2008, în posesia imobilului au intrat Oleg şi Tatiana Cogut, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Tot atunci, imobilul a fost pus în gaj la Victoriabank în schimbul unui credit de 2.150.000 de lei, acordat pe un termen de zece ani. La 8 iunie 2009, Consiliul Municipal Chişinău eliberează o autorizaţie de demolare a casei, semnată de viceprimarul Nistor Grozavu, secretarul CMC Valeriu Didencu şi arhitectul-şef Vlad Modârcă.

Aşa arăta casa lui Iacob Ghinculov până în 2010 FOTO monument.sit.md

Pe 15 martie 2011, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor de pe lângă Ministerul Culturii a constatat că monumentul a fost făcut una cu pământul, fiind păstrată doar faţada casei. În urma neîncasării datoriei de către debitor, pe cazul creditului bancar a fost deschis un dosar civil, iar Judecătoria sectorului Botanica a aplicat sechestru pe imobil în iunie 2012. La şase zile de la anularea sechestrului, pe 25 septembrie a aceluiaşi an, imobilul a fost cumpărat de Dumitru Ţîra, directorul general al Publika TV.

Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, susţine că demolarea a fost ilegală. „Noi am sesizat imediat Procuratura municipiului Chişinău, dar ni s-a răspuns că «nu există componentă de infracţiune», deci nimeni n-a fost pedepsit“, ne-a declarat Ştefăniţă.

Din monumentul distrus în 2011 a rămas doar faţada FOTO: AIRM

„În anii ’90 au fost privatizate foarte multe imobile, pentru că atunci nu funcţiona un cadru legal adecvat. Exista doar Legea ocrotirii monumentelor, care spune că Ministerul Culturii şi alte organe de stat trebuie să fie informate obligatoriu despre vânzarea, donarea sau înstrăinarea bunului. Legislaţia actuală exclude posibilitatea de privatizare a patrimoniului cultural şi istoric“, a explicat Ştefăniţă. „În tot acest caz, legislaţia nu a fost respectată. Bunul imobil nu a fost radiat din Registru şi continuă să aibă statut de monument protejat de stat“, a adăugat Ştefăniţă.

"Deşi are statut de monument protejat, a fost demolat cu grave încălcări şi nimeni nu a fost pedepsit“, Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor

ZAPOROJAN: „ESTE IMPOSIBIL CA TERENUL SĂ FI FOST PRIVATIZAT“

Nicon Zaporojan, specialist principal la Direcţia arhitectură a Primăriei, a confirmat că monumentul se mai află în Registrul monumentelor istorice. „Poate fi exclus doar prin decizia Consiliului Municipal şi CMC va discuta asta la toamnă, când va fi examinată o listă de monumente ce ar putea fi radiate, la propunerea Direcţiei arhitectură“, a explicat specialistul.

Zaporojan s-a arătat nedumerit de faptul că terenul aferent a ajuns proprietate privată. „Este imposibil. Sunt foarte puţine terenuri privatizate în această zonă, pentru că e vorba de centrul istoric al Chişinăului, zonă luată sub protecţie de către lege încă în 2004. E pământ municipal“, este sigur funcţionarul de la Primărie.

Pe locul monumentului s-ar putea înălţa un complex de oficii FOTO: 999.md

La rândul lor, cei de la Victoriabank au refuzat să ofere detalii pe marginea creditului, invocând secretul bancar şi confidenţialitatea datelor. În timp ce avocaţii lui Dumitru Ţîra susţin că monumentul nu există, ci doar terenul, pe care clientul lor l-a cumpărat acum aproximativ un an. „Demolarea şi monumentul istoric care exista nu au nicio legătură cu noul titular“, afirmă juristul Andrei Popa. ;

Casa autorului primei gramatici din Basarabia

În casa de la intersecţia străzilor Alexandru Puşkin şi Bucureşti, construită în stil eclectic cu reminiscenţe clasice, a locuit Iacob Ghinculov (Hâncu) (1800–1870), pedagog şi lingvist, primul magistru al sistemului de învăţământ Lancaster în Basarabia şi director al primei şcoli de acest tip din regiune. La 2 septembrie 1841, Comitetul de construcţii Chişinău-Ismail i-a eliberat soţiei secretarului gubernial Maria Dromaşko un atestat cu privire la finisarea construcţiei, acoperite cu olane, pe strada Podoliei, cum era denumită pe vremuri.

Se mai cunoaşte că în 1940 proprietari ai casei erau urmaşii lui Ivan Ghinculov, după care firul evenimentelor se pierde. Ulterior, casa a fost introdusă în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.dy