INTERVIU Serhii Pirojkov, Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova: „Până în 2009, integrarea europeană a Republicii Moldova a fost declarativă”

Într-un interviu pentru Adevărul Moldova, Excelenţa Sa, Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Serhii Pirojkov, aflat la sfârşit de mandat, a declarat că ţara noastră se confruntă, în continuare, cu problema corupţiei.

Stimate Domnule Ambasador, de ce contează pentru Ucraina ca Republica Moldova să se menţină pe parcursul european?

Ucraina şi Moldova, după ce au semnat Acordurile de Asociere la Uniunea europeană, se află pe acelaşi vector al dezvoltării externe. Noi suntem legaţi nu doar de relaţii de vecinătate, dar şi de strategia politicii externe. Pentru Ucraina este foarte important ca acest vector al Republicii Moldova să fie menţinut. După alegeri, în Rada Supremă s-a realizat o majoritate constituţională pro-europeană.

Aţi început misiunea la Chişinău în 2007. Cum vedeţi schimbările prin care a trecut Republica Moldova în aceşti ani?

Până la alegerile din 2009 am lucrat cu autorităţile Republicii Moldova conduse de Partidul Comuniştilor. După anul 2009, atunci când s-a creat alianţa pro-europeană, Republica Moldova a început să păşească în ritmuri mai intense spre UE. Dar şi pe timpul lui Voronin s-a declarat direcţia spre UE a Moldovei, fiind elaborată chiar şi o strategie privind integrarea europeană. Dar această strategie a avut, mai curând, un caracter declarativ. Alianţa a schimbat în mod radical situaţia politică din republică.

Această coaliţie a realizat anumite schimbări substanţiale, cea mai importantă fiind semnarea Acordului de Asociere şi de Liber Schimb cu UE. În acest an a fost încheiat şi dialogul privind regimul liberalizat de vize cu UE. Pe lângă aceasta, UE oferă credite şi asistenţă tehnică Republicii Moldova pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii. Când am venit la ambasadă, în 2007, şoselele se aflau într-o stare deplorabilă. Recent, am avut o deplasare în raionul Ocniţa, iar la întoarcere, prin Soroca, am mers pe un drum european. Asemenea drumuri au apărut nu numai în Soroca, dar şi în alte localităţi. Deci, în ceea ce priveşte drumurile putem spune că se implementează standarde europene.

Se reformează şi sistemul educaţional. Datorită reformei din acest domeniu, tinerii se pot adapta uşor peste hotare, în universităţile din Vest. 

Dar există şi probleme, una din ele fiind corupţia. Asta e problema centrală, despre care vorbesc atât partenerii din Europa, cât şi Statele Unite. Este nevoie de reformarea justiţiei şi intensificarea luptei contra corupţiei, pentru că acesta e fenomenul care frânează dezvoltarea Republicii Moldova. Atunci când un agent economic nu are o securitate reală din partea sistemului judecătoresc, nu putem vorbi despre un business civilizat şi o concurenţă economică.

Deci, Republica Moldova a făcut doar paşi înapoi în ceea ce priveşte lupta contra corupţiei?

Vreau să spun că Moldova a trecut la etapa activă în lupta contra corupţiei, dar mai este mult de lucru. Este foarte important că au fost create structuri corespunzătoare, cum e Centrul Naţional Anticorupţie. Din punctul meu de vedere este o fază începătoare, lipsesc procesele judecătoreşti răsunătoare.

Dar în Ucraina au loc aceste procese?

În Ucraina, din păcate, situaţia e similară. Însă în Ucraina a avut loc revoluţia demnităţii, care a alungat puterea precedentă. Ca rezultat al maidanului, preşedintele Ianukovici a fugit din ţară, apoi s-a demonstrat că acesta a corupt întreaga putere în stat, toate structurile, funcţionarii. Noi am curăţit puterea şi am început o luptă totală contra corupţiei. Acum se implemenează şi legea lustraţiei. În fiecare departament se face o anchetă profundă pentru a stabili funcţionarii care au colaborat cu regimul Ianukovici.

Cât de reală este integrarea Ucrainei în NATO? Ce spun cetăţenii ucraineni cu privire la acest proiect?

Consider că astăzi nici Moldova, nici Ucraina nu sunt pregătite pentru integrarea imediată  în NATO. Pentru a fi membru NATO trebuie să corespundem criteriilor care există în rândurile membrilor Alianţei. Nici Ucraina, nici Moldova nu corespunde acestor criterii. Mai mult, în Constituţia Republicii Moldova este stabilit statutul neutru. Pentru a vorbi despre integrarea în NATO trebuie schimbată Legea Supremă. Integrarea în NATO nu reprezintă scopul principal. În primul rând, noi trebuie să consolidăm forţele noastre de apărare, să atingem acele standarde ale membrilor NATO. De fapt, această chestiune trebuie decisă în cadrul unui referendum. Nici Moldova, nici Ucraina nu vor acumula voturile necesare.

Unii politicieni iniţiază asemenea proiecte. Astăzi, când avem un război nedeclarat cu vecinul nostru estic, populaţia noastră se consolidează în jurul ideii de colaborare cu NATO, însă nu putem vorbi despre integrarea în NATO în termeni reali. Cu toate acestea, avem o declaraţie adoptată de coaliţia actuală, în care se regăseşte un punct care prevede că Ucraina se va integra în NATO, însă consider că este o declaraţie pur politică.

La ce nivel conlucrează structurile de forţă ale Ucrainei şi Republicii Moldova pentru a zădărnici acest aşa-numit proiect „Republica Populară Basarabia”?

Acest proiect despre care vorbiţi este asemănător „Republicii Populare Doneţk” şi „Republicii Populare Lugansk”. Unii vorbeau şi despre „Republica Bugeac” - unirea teritoriilor care înainte au făcut parte din Basarabia şi Găgăuzia. Cred că aceste proiecte fac parte dintr-un plan de destabilizare a situaţiei în regiune. Astăzi Ucraina înfruntă agresiunea armată din partea vecinului din Est, iar acest fapt reprezintă o carte de securitate pentru Republica Moldova. Dacă Ucraina nu va rezista, aceste proiecte se pot răspândi pe întreg teritoriul adiacent Mării Negre, inclusiv în regiunea fostei Basarabii, în estul regiunii Odesa şi în estul Republicii Moldova. Cred că la nivelul structurilor de forţă ale Ucrainei şi Republicii Moldova are loc schimbul de informaţii privind acest proiect.

Organizaţia Human Rights Watch a publicat un raport în care se vorbeşte despre degradarea situaţiei cu privire la drepturile omului în Crimeea. Rezistă oare tătarii crimeeni presiunilor din partea autorităţilor ruse ori ei s-au resemnat?

Trebuie să facem diferenţă între conducerea minorităţii tătare din Ucraina şi oamenii simpli care fac parte din acest grup minoritar. Conducerea, în persoana lui Mustafa Djemilev şi a lui Rafat Ciubarov, sunt categoric împotriva acestei anexări şi consideră că Federaţia Rusă încalcă drepturile tătarilor crimeeni. Acolo au loc represiuni faţă de cei care nu sunt de acord cu politica Rusiei în Crimeea. Dispar oameni, au loc acte de violenţă, sunt lichidate mijloacele mass-media pro-ucrainene. Cei care au opus rezistenţă la început, pur şi simplu au plecat. Ceilalţi încearcă să se adapteze cumva.

Ucraina nu recunoaşte anexarea Crimeei şi consideră că este o ocupare temporară a teritoriului. În acest sens, este adoptată o lege privind ocuparea temporară a Crimeei şi noi nu recunoaştem autorităţile ruse de pe teritoriul peninsulei. Tătarii crimeeni nu au participat la referendumul binecunoscut.

A reuşit preşedintele Petro Poroşenko să convingă ucrainenii din Republica Moldova, cea mai mare minoritate etnică, să voteze pentru integrarea europeană a RM?

E foarte complicat să convingi pe cineva, mai ales pe parcursul unei lecţii de o oră care a avut loc în incinta Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi.

Ucrainenii au dreptul la învăţământ în limba ucraineană. Cu toate acestea, învăţământul în şcolile ucrainene are loc în limba rusă şi nimeni nu pune obstacole în acest sens.

Când am venit în Moldova activau 57 de şcoli în care se preda limba ucraineană. Pe malul drept al Nistrului nu este nicio şcoală în care se predă exlusiv în limba ucraineană. Pe malul stâng sunt asemenea şcoli la Tiraspol, Râbniţa şi la Camenca. Acum sunt 46 de şcoli, ca urmare a optimizării, în care se predă limba ucraineană. Acesta este un proces firesc, deoarece numărul elevilor scade din cauza situaţiei demografice. Ucraina a oferit tinerilor ucraineni din Moldova nişte cote pentru Universităţile din Ucraina.