Care sunt cele mai disputate prevederi din Legea tutunului

În timp ce autorităţile din Sănătate susţin proiectul de lege, argumentând cu numărul mare de efecte nocive, producătorii şi importatorii de tutun se bat pentru păstrarea tuturor ţigărilor la rafturi.

Proiectul de lege referitor la tutun şi articolele de tutun a stârnit dezbateri aprinse, ieri, în timpul audierilor publice organizate de către deputaţii din cadrul Comisiei parlamentare de protecţie socială, sănătate şi familie.

În timp ce oficialii Ministerului Sănătăţii au susţinut prevederile care contribuie la protejarea cetăţenilor expuşi la fumul de ţigară şi cele care-i pot motiva pe fumătorii activi să renunţe la acest viciu, reprezentanţii producătorilor şi importatorilor de ţigări au reacţionat vehement în legătură cu criteriile de implementare a legii. Cele mai dezbătute modificări din proiectul de lege, care a fost aprobat de Guvern la mijlocul lui decembrie, constau în amplasarea pictogramelor pe pachetele de ţigări, scoaterea de pe rafturile magazinelor şi ale chioşcurilor a produselor de tutun, excluderea parteneriatelor sociale şi comerciale de orice fel cu importatorii şi producătorii de tutun, şi interzicerea subvenţionării acestei industrii.

Viceministrul Sănătăţii, Svetlana Cotelea, a precizat că aceste măsuri sunt necesare fiindcă în Moldova fumătorii trăiesc cu 10-15 ani mai puţin decât nefumătorii, iar 60% din adolescenţi sunt expuşi fumului de ţigară acasă şi în spaţiul public. „Fiecare al doilea fumător moare din cauza unei boli provocate de fumat. Costurile pentru tratarea acestor maladii sunt acum de 1% din PIB sau 6% din totalul cheltuielilor anuale din sănătate. Prin nişte decizii simple, cum ar fi interzicerea fumatului în spaţiile publice, putem înlătura o parte din efectele acestui viciu“, a spus aceasta.  

Acciza ca pedeapsă

Potrivit deputatului Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe, în acest an veniturile din aplicarea accizelor la produsele de tutun sunt de 1,2 miliarde de lei. „În Moldova, avem o problemă cu contrafacerea. E important ca în lupta împotriva fumatului să ne concentrăm şi pe combaterea falsificării şi contrabandei produselor de tutun astfel încât, dacă fumează, omul să plătească acciza cu care-l pedepsim. Dar, în acelaşi timp, să ne asigurăm că fumează produse autentice, aduse legal“, a declarat parlamentarul.

Ţigările slim şi mentolate, interzise

Avocaţii şi managerii firmelor producătoare şi de distribuţie au sărit ca arşi când a fost pus în discuţie designul ţigărilor şi al ambalajelor. „Cerem să fie prevăzut în lege ca forma pachetului de ţigări să aibă colţuri de 90 de grade sau să fie cu marginile rotunjite. Pentru fumător n-are nicio importanţă“, a susţinut directoarea Tutun CTC, Ala Sârbu. „Interzicerea ţigărilor slim sau a celor menolate poate duce la înflorirea unui business ilegal, mai ales în stânga Nistrului“, a menţionat reprezentatul British American Tobacco, Radu Vrabie.

„Forma pachetului e marcă înregistrată, iar drepturile de proprietate intelectuală şi industrială sunt protejate de Organizaţia Mondială a Comerţului. Proiectul de lege copiază primul text al Comisiei Europene, care ulterior a fost amendat în Parlamentul European şi în Consiliul European. Unele prevederi, precum interzicerea ţigărilor slim sau interzicerea afişajului la punctele de vânzare, au fost respinse în Parlamentul European cu o majoritate covârşitoare“, a declarat şi Oana Claudia Iacob, public affairs manager la Japan Tobacco International.

„Temele aduse în discuţie de producători şi importatori nu au niciun temei. Riscurile provocate de fumat sunt prea costisitoare. Fumatul pasiv, în familie, la locul de muncă sau în spaţiile deschise, favorizează apariţia cancerului şi a bolilor cardiovasculare, care duc la peste 80.000 de decese anual“, a replicat ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi.