Băile Herculane - staţiunea de lux a Imperiului Roman, lăsată în paragină de statul român

Băile Herculane - staţiunea de lux a Imperiului Roman, lăsată în paragină de statul român

Statuia legendarului erou Hercules din Băile Herculane FOTO Corina Macavei

Băile Herculane, una din cele mai vechi staţiuni balneare ale lumii, celebră pentru miraculoasele ape termale, a fost lăsată de izbelişte de guvernanţi după 1990. Din perla Banatului a ajuns o paragină şi abia acum, cu ajutorul fondurilor europene, încearcă să scoată capul la lumină.

Ştiri pe aceeaşi temă

În România, turismul balnear este exploatat foarte puţin faţă de uriaşul potenţial pe care îl are, deşi Organizaţia Mondială a Turismului România recunoaşte ţara noastră ca fiind statul european cu cele mai multe izvoare minerale. Practic, în România sunt concentrate circa o treime din izvoarele minerale ale Europei. Dacă ar fi explotate la adevărata lor capacitate, aceste izvoare minerale ar aduce evident venituri substanţiale la bugetul statului. „Am fi sigur o ţară mult mai bogată, dar şi foarte inteligentă, dacă am reuşi să exploatăm în stil creativ şi pentru sănătatea oamenilor aceste izvoare miraculoase, răspândite pe toată suprafaţa ţării. România ar putea să trăiască din turismul balnear foarte, foarte bine”, a declarat Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România, prezent la o conferinţă naţională la Băile Herculane. Staţiunea Băile Herculane putea fi o mină de aur pentru economia judeţului Caraş Severin, dar după 1990 s-a transformat încet-încet într-o ruină. Cei care au investit aici în ultimii ani se zbat acum să refacă imaginea acestei celebre staţiuni, cu o istorie de peste 2000 de ani.

Legenda izvoarelor termale

 FOTO Izvorul Diana

Se pare că şi strămoşii noştrii dacii au folosit aceste izvoare miraculoase, dar nu există dovezi care să ateste acest lucru. Cert este că urme de locuire umană s-au găsit în Peştera de la Grota Haiducilor încă de la sfârşitul paleoliticului. Legenda spune că romanii au descoperit izvoarele termale cu ajutorul cailor. „La Castrul Praetorium de la Mehadia, Cohorta a III-a Delmatarum şi-a cantonat trupele şi au lăsat caii liberi pe Valea Cernei. Caii, plini de răni şi de boli, veniţi după îndelungi războaie şi campanii, s-au îmbăiat instinctiv în apa primului izvor termal care este Izvorul Venera. După un timp soldaţii au văzut că aceste animale s-au refăcut, mai ales că apa acestui izvor a fost foarte eficientă pentru scabie. Au raportat superiorilor şi atunci administraţia romană a decis să întemeieze aici, pe Valea Cernei, o staţiune devenită în scurt timp faimoasă în toate colţurile Imperiului roman”, spune muzeograful Dorin Bălteanu, autorul lucrării „Herculane - Arc peste timp. Turism şi Istorie la Băile Herculane”.

Atestată documentar în 153 d.Hr.

Certificarea documentară a staţiunii datează din anul 153 d.Hr, când se pare că  era într-o plină perioadă de înflorire, ceea ce înseamnă că  a fost întemeiată înainte de această dată. Şi există mai multe ipoteze ale specialiştilor care susţin că însăşi Împăratul Traian ar fi ctitorul acestei staţiuni, monezile cu chipul acestuia descoperite pe raza staţiunii ducând la această supoziţie. În scurt timp staţiunea a devenit faimoasă şi a început să fie vizitată atât de oameni simpli veniţi la tratament şi relaxare, cât şi de importante personalităţi politice, printre care Împăratul Marcus Aurelius Antonius, care în anul 214, însoţit de mama sa, Iulia Domna, a venit şi a vizitat aceste miraculoase băi termale. Au rămas o serie de pietre de altar care vorbesc despre eficienţa tratamentului balnear aici la Băile Herculane.

Băile Herculane, reconstruită de austrieci

Istoria modernă a staţiunii începe după 1718 (Pacea de la Passarovitz), în cadrul Imperiului Austriac. Din 1736 începe reconstrucţia şi modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănăţeni construind aici majoritatea edificiilor din staţiune, care poartă amprenta stilului baroc de factură austriacă. Generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea împăratului Carol al VI-lea, reclădeşte băile şi menţionează existenţa termelor lui Hercules, Higeea şi Esculap. De-a lungul timpului staţiunea a fost vizitată de mari personalităţi, între care: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I şi împărăteasa Carolina şi de celebrul cuplu imperial Franz Iosef şi Elisabeta (Sissi de Austria).

„Din perioada austriacă de dezvoltare a staţiunii secolul XIX- a rămas acest centru imperial istoric, toate pavilioanele, monumentele istorice. Statuia lui Hercules a fost  construită în 1847 şi donată staţiunii de către arhiducele austric Carol în semn de omagiu pentru ofiţerii şi soldaţii armatei imperiale care s-a făcut bine în urma tratamentului de la Băile Herculane”, mai spune Dorin Bălteanu.

FOTO Vila Elisabeta

În acea perioadă s-au construit la Băile Herculane primul cazinou din Europa de Est, dar şi grandioasele hoteluri, Rudolf (actualmente Traian), după numele prinţului moştenitor şi Franz Iosef (acum Decebal), care purta numele împăratului. Acest hotel l-a găzduit în 1887 şi pe regele Carol I al României, care  însoţit de soţia sa, regina Elisabeta, a venit la Băile Herculane, la invitaţia Împărătesei Elisabeta, care se afla într-un sejur în staţiunea de pe Valea Cernei. În 1852, împăratul Franz Iosef spunea despre Băile Herculane că "acum în Valea Cernei există cea mai frumoasă staţiune de pe continent" .

Comuniştii au dezvoltat staţiunea

În perioada comunistă, staţiunea Băile Herculane a cunoscut o dezvoltare fără precedent, în anii 70-80 ridicându-se marile hoteluri, ajungându-se la o capacitate de peste 5000 de locuri de cazare. Atunci s-a deschis hotelul Roman, emblema staţiunii din acele vremuri, Hotelul Hercules, dar şi Minerva, Diana, Afrodita, Dacia. Localnicii îşi aduc aminte că staţiunea era plină de turişti tot timpul anului, care veneau aici în mod special pentru tratamentul balnear. Nu înţeleg de ce guvernanţii şi-au luat mâna de pe această staţiune, unică în România datorită apelor termale, dar şi pentru că aici există cea mai puternică concentrare de ioni negativi din ţară şi una dintre cele mai puternice din Europa (la numai 168 metri altitudine se respiră un aer ca la 2000 de metri).  Lângă statuia Hercules din centrul istoric al staţiunii răzbat ecourile unui cântec săltăreţ de fluier. Iosif Izbaşa, din comuna Domaşnea, învecinată staţiunii, îşi atrage în felul acesta clienţii la îmbietoarele afine aduse la vânzare.

„Era super. Veneau străini din toată Europa, era plină staţiunea şi arăta altfel, nu ca acum. Ar trebui să inveastească cineva, să facă ceva pentru staţiunea asta”, îşi aminteşte Iosif Izbaşa.

În staţiune veneau foarte mulţi turişti din Germania, Finlanda, Polonia şi multe alte state europene, la recomandarea medicilor europeni care cunoşteau efectele spectaculoase a apelor termale în afecţiunile reumatismale, dar şi digestive.  De exemplu, apa Izvorului Diana 3 scade nivelul glicemiei, în cazurile de diabet zaharat. Nina Adriana Cîtu lucrează de 27 de ani în turism (22 de ani la „Dacia”, cel mai mare hotel din staţiune) şi îşi aminteşte cu drag de acei ani când în staţiune nu se vorbea doar româneşte. „Erau mult mai mulţi turişti înainte, nu erau pauzele acestea din iarnă când unele hoteluri se închid. Imediat după Revelion, după 1 şi 2 ianuarie când era liber, din 3 ianuarie începea serviciul, pauză luam doar în timpul concediul medical . Staţiunea era plină de lume, turişti străini în centrul istoric, la hotelul Roman. Veneau în general pentru afecţiuni reumatismale şi locomotorii. Erau foarte mulţi şi reveneau ani de zile aici”, spune Nina Cîtu, kinetoterapeut.

Cum a început dezastrul

Declinul celei mai veche staţiuni balneare din România a început ca în multe alte cazuri după 1989. În anul 2001, ministrul turismului de la acea vreme, Dan Matei Agathon, a oferit, în cadrul unui proces de privatizare controversat, aproape întreaga staţiune, centrul istoric şi complexul de hoteluri şi baze de tratament, omului de afaceri Iosif Armaş. La acel moment, acesta s-a angajat să investească sume considerabile. Cel puţin aşa arătau declaraţiile sale, dar condiţiile contractul de privatizare a rămas un secret. De-a lungul anilor, edilii staţiunii au sesizat autorităţile că nu se investeşte în clădirile de patrimoniu, dar nimeni nu a luat nicio măsură. În timp, S.C. Hercules SA, patronată de fostul deputat Iosif Armaş şi care reprezenta cele mai multe clădiri de patrimoniu din staţiune (în special spaţii de cazare, baze de tratament şi restaurantele), a început să acumuleze datorii către statul român, dar şi către alţi debitori.

 FOTO Centrul istoric

La momentul în care debitorii au acţionat în judecată firma SC Hercules SA, multe din clădirile de patrimoniu erau în paragină. Centrul istoric al staţiunii, cu cele două hoteluri, Decebal şi Traian, era deja o ruină, când în mai 2010 o parte importantă a societăţii Hercules urma să fie executată silit de către Finanţele Publice. Astfel au început procesele pentru recuperarea unora dintre clădiri. Totuşi Iosif Armaş, în acel moment, nu-şi facea prea multe griji, deşi începuse să piardă din micul său imperiu. „Ne-am judecat cinci ani pentru centrul istoric. Proprietatea este garantată prin Constituţie. Eu sunt acţionar majoritar, am 98 la sută din acţiuni. Am cinci hotărâri de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", răspundea Armaş. Totuşi, în 2011 hoteluri precum «Diana» ori «Afrodita» nu mai aparţineau lui Armaş, iar acum, datorită unor investiţii serioase aceste unităţi de cazare au reintrat în circuitul turistic.

Investiţii importante

În ultimii ani, s-au făcut paşi importanţi pentru modernizarea marilor hoteluri din Băile Herculane, care acum oferă servicii turistice de cea mai bună calitate. De exemplu, firma Sind Tour a închiriat pentru mai mulţi ani hotelul Domogled de la fosta bază a Sindicatelor şi l-a transformat într-o bijuterie, cu o  bază de tratament ultramodernă pentru afecţiuni reumatismale inflamatorii, afecţiuni posttraumatice ori afecţiuni neurologice  periferice.

 FOTO Piscina Hotelului Domogled

Şi hotelul “Dacia”, cel mai mare din staţiune, a intrat în reabilitare cu fondurile aceleaşi firme de turism. Silviu Breazu, directorul sucursalei Sind Tour în Băile Herculane, crede că principala problemă  a staţiunii o reprezintă însă infrastructura. „Din punctul nostru de vedere e vorba de infrastructură, care ar trebui să dea o altă faţă a staţiunii. Ani buni a fost o perioadă destul deficitară pentru turistul care venea aici şi găsea drumurile neamenajate. Dacă lucrurile vor merge în sensul bun şi se dezvoltă reţeaua de drumuri, vom  putea da o nouă faţă staţiunii”, spune Silviu Breazu. Primăria Băile Herculane a început de câteva luni, cu fonduri europene, reabilitarea a 17 străzi din zona istorică, construirea unui nou pod peste Cerna la kilometrul 0, precum şi reabilitarea reţelei de canalizare. Sunt lucrări extrem de importante pentru staţiune şi pe care oamenii de afaceri care au investit aici le aşteptau de mai multă vreme.

Descoperire de senzaţie

Iată, o dată cu deschiderea şantierului pentru lucrările de canalizare, s-a descoperit un zid roman, cu o lungime de aproximativ 12 metri şi cu înălţime de 2 metri, despre care specialişti spun că ar fi vorba de un bazin. Tot aici s-au descoperit monede romane de la sfârşitul secolului al II-lea (Împăratul Comodus) şi monede din timpul Împăratului Francisc I. 

„La Băile Herculane, de câteva luni de zile, datorită reabilitării infrastructurii oraşului, am reuşit să scoatem la suprafaţă urmele a 4 bazine, dintre care unul este de mari dimensiuni. Structura acestor bazine este foarte asemănătoare cu cele din lumea greco-romană, mai precis cu ceea ce se află în Asia Mică şi la Pompei. Aceste bazine sunt specifice numai zonelor unde se află apă termală. Apa curge dintr-un bazin în altul şi se devarsă către Cerna. Pentru România este prima dată când am reuşit să descoperim aceste lucruri deosebit de importante în ceea ce priveşte structura cât şi punerea în valoare a patrimoniului roman”, a declarat Adrian Ardeţ, doctor în istorie antică şi directorul Muzeului Judeţean din Caransebeş.

Citeşte şi:

Fotografii care fac istorie, descoperite în arhiva unui colecţionar: gara din Băile Herculane, „cucerită“ de germani, în cel de-Al Doilea Război Mondial

Băile Herculane intră într-un circuit european de centre balneo&spa. Din 2016, va demara un pachet turistic comun cu staţiunile din Bulgaria

Biserica catolică din centrul staţiunii Băile Herculane FOTO Corina Macavei 

Imagini din aceeasi galerie
  • Biserica catolică din centrul staţiunii Băile Herculane FOTO Corina Macavei 
  • Cazinoul din Băile Herculane FOTO Corina Macavei 
  • Clădirea cazinoului în renovare FOTO Corina Macavei 
  • Centrul istoric al staţiunii FOTO Corina Macavei 
  • Adrian Ardeţ, directorul Muzeului din Caransebeş FOTO Corina Macavei 
  • Muzeograful Dorin Bălteanu FOTO Corina Macavei 
  • Hotelul Domogled FOTO Corina Macavei 
  • Hotel în renovare FOTO Corina Macavei 
  • Hotelul Roman, emblema de odinioară a staţiunii Băile Herculane FOTO Corina Macavei 
  • Şedinţă de masaj la Hotel Domogled FOTO Corina Macavei 
  • Silviu Breazu, director Sind Tour Băile Herculane FOTO Corina Macavei 
  • Turişti în staţiune FOTO Corina Macavei 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: