Scandal legat de puterea motoarelor ambarcaţiunilor din Delta Dunării. „Va fi un asalt la ecosistemele care au rămas încă necălcate de bărci“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Acuzaţii grave au fost lansate în spaţiul public de mai multe asociaţii şi patronate din Delta Dunării la adresa activităţii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. După 26 de ani de la înfiinţare, şefii ARBDD n-ar fi făcut nimic pentru oamenii deltei, spun protestatarii, iar rezervaţia este într-un grad avansat de degradare.

Toate discuţiile între cele două tabere, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), pe de o parte şi Asociaţia Patronatelor din Turism, a Primăriilor, a Producătorilor de Peşte şi a Armatorilor din deltă, pe de altă parte, au plecat de la iniţiativa guvernatorului Mălin Muşetescu de a schimba cadrul legal al circulaţiei ambarcaţiunilor în Delta Dunării.

Mărul discordiei: viteza în deltă

Concret, ARBDD a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 538/2015 pentru aprobarea Regulilor privind accesul şi circulaţia navelor şi ambarcaţiunilor pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Prin acest act se limita capacitatea maximă a motoarelor ambarcaţiunilor care navigă pe canalele şi lacurile interioare din deltă la 40 de cai-putere, iar a celor care navigă pe canalele de circulaţie din perimetrul rezervaţiei la 100 de cai-putere.

”Anul acesta delta a avut o creştere exponenţială a turismului şi, probabil, anul viitor va fi la fel. În cazul acesta noi trebuie să luăm o hotărâre pentru că este superb că ne creşte turismul, dar trebuie să facem ceva să şi reglementăm. Altfel va fi un haos şi un asalt la ecosistemele şi zonele care au rămas încă necălcate de aceste bărci. Varianta care mi s-a părut cea mai potrivită a fost asta a puterilor de motoare deoarece, pe de o parte am avut în toate întâlnirile mele cu pescarii comerciali un numitor comun: toţi au reclamat intruziunea bărcilor rapide cu motoare puternice care le-au distrus pescuitul, le strică plasele şi gonesc peştii. Ei nu au reclamat viteza, ei au reclamat puterea motoarelor” , a declarat guvernatorul Deltei Dunării, Mălin Muşetescu.

Doar că această propunere s-a izbit de protestele mai multor administraţii locale din zonă, a unor patronate şi asociaţii cu activitate în deltă. Mai mult, Guvernul României a întors propunerea ARBDD recomandând aplicarea reglementărilor cuprinse în HG 538/2015 cu privire la circulaţia ambarcaţiunilor. Aici, se spune clar că trebuie implementat un sistem de monitorizare prin GPS a tuturor navelor şi ambarcaţiunilor care circulă pe teritoriul ARBDD. Sistemul ar duce la controlarea vitezelor de deplasare şi a rutelor. Doar că, după doi ani, nu s-a făcut nimic în sensul acesta.

”Sistemul este absolut admirabil, trebuia, prin lege, să fie aplicat în 60 de zile, însă lipseşte cu desăvârşire. Eu în anul 2017 nu am găsit acest sistem implementat. Aşadar, a trebuit să fac ceva. Să-l implementez ar trebui un an, un an şi jumătate pentru aceasta. Sunt cam 10.000 de bărci ce ar trebui monitorizate, iar pentru asta trebuie oameni pregătiţi. Pentru sezonul care vine, trebuia să fac ceva”, explică guvernatorul de ce a încercat să modifice HG 538.

În consecinţă, după o scurtă perioadă de dezbatere, ARBDD a retras definitiv propunerea de modificare, alegând ca măsură temporară dotarea cu radare tip pistol a echipajelor mixte de poliţie şi angajaţi ai rezervaţiei. Se încearcă astfel forţarea conducătorilor de ambarcaţiuni să respecte viteza legală de deplasare pe canalele deltei.

Cât despre sistemul de monitorizare prin GPS, prevăzut de Hotărârea de Guvern din anul 2015, Mălin Muşetescu se arată ”foarte pesimist în ceea ce priveşte aplicarea sistemului. Problema este cum aplic eu amendă de depăşire de viteză prin GPS pentru că nu există cadru legislativ? În plus, fiecare posesor de barcă ar trebui să o doteze cu sistem GPS, iar lunar ar trebui să achite costul unui abonament de 5-7 euro. Nu va fi o problemă pentru operatorii din turism, dar s-ar putea să fie o problemă pentru pescarii din Delta Dunării.”

În plus, guvernatorul Deltei Dunării îi acuză pe operatori că vor desfiinţarea ARBDD şi înfiinţarea unei rezervaţii pe bază de buletin de Tulcea. ”În ultimii 27 de ani populaţia deltei a scăzut la jumătate, dar s-a dublat spaţiul intravilan pentru că primăriile şi primarii, în special, au făcut o afacere din asta, iar ARBDD e cea care le dă autorizaţii sau alte documente, o instituţie care le pune oprelişti. Dacă noi nu am făcut nimic în 26 de ani, îi întreb şi eu pe primarii din rezervaţie, ce au făcut ei pentru oameni în această perioadă?”

În 26 de ani populaţia deltei a scăzut la jumătate

Unul dintre iniţiatorii diferitelor mesaje de protest la adresa ARBDD este Daniel Iluşcă, preşedintele Asociaţia Patronatului Turismului din Delta Dunării. Conform acestuia ”Delta Dunării are o suprafaţă este mai mare ca suprafaţă decât judeţul Braşov, în care se circulă, în proporţie de 80% doar pe apă. Statul asigură pe timpul verii o singură cursă pe zi care pentru 80 de kilometri face 5 ore, iarna sunt 2 sau 3 pe săptămână. Nu poţi să faci turism aşa. Atunci, cei care au dezvoltat acest lucru au căutat să găsească acele ambarcaţiuni mai mici cu care să îşi asigure transferul turiştilor în şi dinspre Delta Dunării la orele la care vin turiştii.”

Un asemenea act normativ, prin care s-ar fi reglementat capacitatea motoarelor care pot circula pe canale, ar fi blocat tot ceea ce înseamnă turism în Delta Dunării, spune Iluşcă. Acesta spune că toţi operatorii ar fi de acord cu implementarea sistemului de monitorizare prin GPS sau cu sisteme radar de detectare a vitezei ambarcaţiunilor. Dar, pe lângă această problemă mai sunt multe de făcut în rezervaţie.

”Am fost de acord chiar şi în unele zone economice să limităm vitezele la 5 kilometri/oră deoarece în aceste zone au fost identificate păsări care îşi stabileau cuibul aici. Nu avem interesul să distrugem natura, însă sunt anumite probleme importante care ar trebui rezolvate de ARBDD cum ar fi: circulaţia apei în lacuri, adâncimea lacurilor care nu mai asigură cantităţi de peşte, accesul către anumite localităţi. Ne dorim marcarea deltei, să ştim şi noi pe ce canal suntem, ce viteză este prevăzută în acea zonă pentru că ele ar crea şi o presiune asupra conducătorilor de ambarcaţiune, localnici sau nu, din partea turiştilor”, declară Iluşcă.

În ceea ce priveşte reorganizarea ARBDD, acesta ne explică faptul că ”am cerut desfiinţarea şi reînfiinţarea ARBDD. UNESCO spune că aceste rezervaţii trebuie organizate şi conduse de oamenii care locuiesc acolo, de oamenii deltei, în cazul nostru. Din păcate rezervaţia nu a avut niciodată un guvernator sau o conducere prin care oamenii din zonă să poată decide, să primeze interesul general, nu cel economic. Mai presus de toate, UNESCO pune omul, din păcate, în Delta Dunării în ultimii 26 de ani populaţia a scăzut cu mai mult de jumătate de la 19.000 la 8.500, în comparaţie cu pelicanii care au crescut de la 1.000 la 20.000 şi cormoranii de la 30.000 la 400.000”.

Malin Musatescu
image
image

Aceeaşi opinie, că ARBDD ar trebui condusă de ”oameni din deltă” e împărtăşită şi de Eugen Ion, primarul comunei Jurilovca şi preşedintele Asociaţiei Comunelor din Judeţul Tulcea. Acesta a mai declarat că în zona ARBDD sunt multe probleme, în special cele legate de colmatarea lacurilor şi canalelor, iar problema vitezei nu este una stringentă care să se reglementeze peste noapte.

Pe aceeaşi temă:

Mărturiile unui ghid din Delta Dunării despre turiştii agresivi: rup lianele, aleargă pelicanii, circulă cu viteză pe canale şi fac ravagii în zone protejate

Cele mai frumoase trasee turistice din Delta Dunării

Minunea de la Perişor: printre ultimele plaje sălbatice şi pustii din România

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite