Romgleza, conceptul inventat de George Pruteanu, pe culmi înalte. Cum ne-au invadat „rating“, „card“, „show-room“, „rent a car“, „all inclusive“ sau „low cost“

GPS-ul este un anglicism foarte la modă

Anglicizarea este un fenomen lingvistic care s-a extins masiv în limba română. Profesorul George Pruteanu considera că Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic legitimează oficial romgleza.

Conform DEX, Anglicism (anglicisme) este o expresie specifică limbii engleze; cuvânt de origine engleză împrumutat, fără necesitate, de o altă limbă şi neintegrat în aceasta. Anglicizarea este un fenomen lingvistic care s-a extins masiv şi în limba română. 

“Mondializarea limbii engleze (mai ales americane) s-a produs brusc. Forţa de cercetare ştiinţifică, amploarea fondurilor destinate cercetărilor în SUA, lipsa de prejudecăţi (nu contează ierarhia administrativă, ci rezultatele), capacităţile internaţionale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit să neglijeze, dacă era cazul, chiar Anglia) sunt cauzele clare ale acestei fenomen. Terminologia ştiinţifică română este adesea în suferinţă din cauza acestor neologisme rău concepute. Astfel, în domeniul comerţului, economiei, administraţiei, dar mai ales al informaticii, numărul termenilor împrumutaţi din limba engleză este din ce în ce mai mare”, aflăm de pe wikipedia.org.

Conservatorii susţin că utilizarea exagerată a anglicismelor nu se recomandă, deoarece ea poate conduce în timp la „degradarea” limbii. Ne amintim de teoriile lui George Pruteanu, care a dus o veritabilă bătălie împotriva pentru apărarea limbii române. 

“Eu nu sunt un adversar al neologismelor, indiferent de originea lor. Spuneam cândva, parafrazând, respectuos, cuvinte celebre şi potrivite în acest zile, spuneam: Lăsaţi cuvintele să vină la mine! Cu cât mai multe cuvinte noi, cu atît mai bine. Numai că "anglicism" e un cuvînt echivoc. Sunt numite anglicisme cuvintele de  provenienţă anglo-americană indiferent dacă ele au fost asimilate sau nu. Or, aici e problema. Şi tramvai şi science fiction sunt numite anglicisme, dar unul e cuvînt românesc, celălalt nu. Trebuie să le tratăm în mod diferit şi e bine să precizăm termenii cu care operăm… Aşadar, anglicisme sunt cuvinte care, plecate de la Washington sau de la Londra, circulă acum prin România, în două modalităţi diferite: fie că s-au "naturalizat", s-a naturalizat aici, au căpătat "cetăţenie română", adică aspect şi pronunţie perfect româneşti, fie nu, adică şi-au păstrat forma şi pronunţia englezeşti, rămînind xenisme. În ambele cazuri, însă, ele sunt incluse în dicţionarele româneşti”, susţinea George Prutenu.

Iată şi câteva exemple concrete, postate pe wikipedia.org.Terminologia economico-financiară este supusă asaltului anglicismelor în contextul relaţiilor cu instituţii internaţionale. Termeni ca „rating”, „clasare”, „card”, „duty free”, „teleshoping”, „broker”, „dealer”, „leasing” au fost deja asimilaţi. 

Presa de largă circulaţie vehiculează însă în plus şi un mare număr de termeni economici de strictă specialitate care, în absenţa oricăror explicaţii, creează de cele mai multe ori un jargon inaccesibil nespecialiştilor: „credit de tip revolving”, „operaţiuni de factoring”, „piaţa futures”, „investiţii greenfield”, „servicii de buy back”, „magazine de tip do it yourself”, „depozite de tip cash and carry”.

Mijloacele de transport: „drive test”, „rent a car”, „show room”, „snowmobil”, „full options”, „GPS”, “SUV”, „off-road”.

Terminologia internaţională a turismului:„all inclusive”, „low budget”, „road show”, “week-end trip”, „beach-barur”, „low cost”

La terminologia informaticii sunt aproape exclusiv anglicisme:„eGovernment”, „e-book”, „ePayment”, „e-insurance”, „e-culture”, „e-mail”, „chat”, „hotline”, „call center”, „software”, „servicii IT”, „PC”, „screen saver”, „hacker”, „spam”, „hard disc”, „browser”, „click”, „notebook”, „wireless Internet”, „laptop”, „desktop”, „smart card”, „nickname”, „provideri de internet”, „operatorii hub-urilor”, „file sharing”.

Domeniul artistic:„cover”, „evergreen”, „blockbuster”, „road mover”, „sitcom”, „soap opera”, „docudrama”, „stand up comedy”, „reality show”.

Termeni care desemnează sporturi:„skateboard”, „snowboard”, „windsurfing”, „jet ski”, „snooker”, „curling”, “fitness”.
 

Numele de profesii: „account planner”, „PR account manager”, „senior advertising sales”, „babysitter”, „merchandiser”, „tour operator”, „tour manager”, „make up artist”, „developer”, „promoter”, „publisher”.

Terminologia modei: „fashion”, „T-shirt”, „top”, „body”, „business/office”, „design”, „piercing”, „tatoo”, „body painting”, „fan club”, „grill”, „roll-on”, „stripper”, „high-life”, „party”, “fresh”.

Sfera gastronomiei: „fast food”, „ice tea”, „chips”, „hamburger”, „cheese burger”, „snacks”, „hotdog”, „milkshake”, „juice”, „home delivery food”.
 

Termeni din domeniul învăţământului şi cercetării: „Curriculum”, „curriculum vitae”, „grant”, „master”.

Tot din DEX putem afla că anglicisme sunt:  corner, henţ , ofsaid , din terminologia sportivă, şi clovn, hot-dog,  lobby, sandviş , sex-appeal sau şou.

George Pruteanu reproşa ediţiei noi a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic – „că legitimează oficial romgleza, că recomandă scrierea englezeşte a unor cuvinte simţite ca româneşti, fără frâna lucrărilor normative şi a cunoscătorilor limbii engleze, anglicismele recente s-ar adapta la limba română uşor...”.