Mesaj cutremurător de la filosoful Mihai Şora, activist #Rezist la 101 ani, care s-a ales cu contul de Facebook blocat: „Cer negru deasupra României”

După ce a primit din nou dreptul a-şi administra pagina de Facebook, Mihai Şora a postat un mesaj cutremurător. Filosoful a povestit cum a fost turnat la Securitate, în 1948, chiar de fiul său de 14 ani.

Filosoful bănăţean Mihai Şora, creator al colecţiei ”Biblioteca pentru toţi” şi fondator al Grupului pentru Dialog Social, este foarte activ pe mediul online şi la vârsta de 101 ani. Acesta a luat parte la protestele #Rezist, şi-a exprimat de fiecare dată părerile împotriva Guvernului PSD-ALDE pe Facebook, a postat texte, imagini, fotografii. După protestele de duminică, Mihai Şora a fost raportat de trolii PSD, iar contul spău de Facebook a fost blocat temporar.  După ce a primit din nou dreptul a-şi administra pagina, Mihai Şora a postat un mesaj cutremurător:

Dragi prieteni,

am fost „raportat“ 

(se pare ca acesta este verbul corespunzator).

În alte vremuri, sub alte stăpâniri, exista turnătoria: foarte lucrativă pentru unii şi, în orice caz, menită să ţină sub control orice fir de păr care ar fi avut apucături rebele, turnătoria devenise, la un moment dat, în anii ceauşismului târziu, un reflex condiţionat pentru mulţi oameni, – de la vecinul din bloc, şeful de birou ori colegul de serviciu, la amicul ocazional, prietenul „de nadejde“ sau – în chip dramatic (căci spulbera toate resorturile familiale) – la fiul care îşi turna tatăl, tatăl care îşi nenorocea copilul.

Ani de zile, am fost urmărit, măturat, turnat, am avut telefonul ascultat, corespondenţa citită şi tradusă… (– da, Securitatea avea angajaţi care traduceau toate scrisorile în limba română, dacă se întâmpla să scrii în franceză, în germană, în engleză sau în alte limbi). 

Dosarele deschise pe numele meu şi aflate în arhiva CNSAS sunt multe, copleşitoare. 

Aşa am aflat, de pilda, că turnătoriile (al căror obiect sunt) încep din 1947, pe când, cercetător în Franţa, îl studiam pe Pascal. 

Aşa am aflat, de pildă, că niciodată Anei Pauker şi acoliţilor săi nu le-ar fi trecut prin minte să mă sechestreze în România, în anul 1948, când am revenit din Franţa într-o excursie, dupa zece ani de absenţă, să-mi văd părinţii, dacă nu ar fi existat o scrisoare-turnătoare semnată „un grup de români patrioţi“, expediată chiar de la Paris.

Aşa am aflat (negru pe alb) despre „Angajamentul“ fiului meu, recrutat de Securitate pe când era minor: avea 14 ani. Şi tot aşa am aflat (şi retrăit) răul pe care Securitatea poate să-l facă unui copil, iar copilul poate să-l facă părinţilor săi.

Prin urmare, dragii mei, am trecut prin multe, am văzut multe.

Trebuia, de bună seamă, să trăiesc, să văd, să înţeleg şi noile tehnologii, începand cu feisbucul.

Ieri am trimis o copie după buletinul meu undeva, în eter, şi iată că s-au redeschis porţile, iar contul meu a fost deblocat.

Este marţi, 28 noiembrie 2017: cer negru deasupra Romaniei”.