EXCLUSIV Emil Racoviţă, părintele biospeologiei, a lucrat şase ani în clădirea Primăriei Timişoara

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Emil Racoviţă, unul din cei mai importanţi savanţi români, a lucrat timp de şase ani în clădirea în care astăzi şef este liberalul Nicolae Robu, primarul Timişoarei.

Emil Racoviţă, considerat prăintele biospeologiei, primul român care a ajuns în Antarctica, cu celebra expediţie Belgica (1898-1899), a locuit în ultima parte a vieţii sale în capitala Banatului. El s-a mutat de la Cluj, la Timişoara, în 1940, după ce Transilvania de Nord intră în componenţa Ungariei. Avea deja 72 de ani, dar încă era preşedintele Institutului de Speologie de la Cluj şi continua să predea studenţilor.

După plecarea acestuia la Timişoara, instituţia clujeană urmează să fie preluată de elveţianul Alfred Chappuis. Emil Racoviţă vine la Timişoara împreună cu întreaga Facultate de Ştiinţe a Universităţii de Cluj, acolo unde a înfiinţat primul institut de biospeologie din lume. 
 

Biroul lui Racoviţă de la Timişoara se afla chiar în actuala clădire a Primăriei Timişoara, instituţie condusă astăzi de primarul Nicolae Robu.


Atunci însă, în clădire – a cărei construcţii a fost începută de arhitectul Laszlo Szekely în 1914 (terminată de abia în 1925)– a funcţionat Şcoala Comercială. Primăria s-a mutat aici de abia în 1949. 

image

Aici a funcţionat în perioada interbelică Şcoala Comercială. Acum e primăria.

Povestea spusă de asistentul lui Racoviţă


Despre experienţa lui Emil Racoviţă la Timişoara a povestit cu lux de amănunte medicul Constantin Lupu, fostul director al Spitalului de Psihiatrie, dar şi un mare amator de natură. El a fost cel care a fondat Clubul Speotimiş – iar în 1984 a organizat cu colegii speologi primul Speleoconcert din România în Peştera Româneşti. 


Constantin Lupu a povetit în cartea „Speologie şi muzică în Peştera Româneşti”, lansată săptămâna trecută la Timişoara, despre un curs ţinut în 1978, în Sala Festivă a Liceului „Nikolaus Lenau”, la care a participat şi academicianul Radu Codreanu, cel care l-a însoţit ca asistent universitar  pe Emil Racoviţă la Timişoara.
 

Radu Codreanu avea să vorbească cursanţilor despre perioada în care Racoviţă a locuit la Timişoara. Printre cei prezenţi la eveniment a fost şi Constantin Lupu. 

image

Doctorul Constantin Lupu a scris cartea "Speologie şi muzică în Peştera Româneşti"

„Racoviţă nu a fost numai un şef de şcoală ştiinţifică românească, ci şi un şef de şcoală de întindere pe plan mondial. Clujul a fost părăsit de Universitate şi s-a organizat acest refugiu în două puncte: facultăţile de drept, de litere şi de medicină s-au strămutat la Sibiu şi la ideea profesorilor Emil Racoviţă şi Alexandru Borza, facultatea de ştiinţe (înţelegând de la matematică şi naturale, până la geologie-geografie) a venit să se instaleze, în 1940, aici la Timişoara. A fost o inimoasă şi foarte bună primirea din partea autorităţilor timişorene. Profesorul Racoviţă avea deja o vârstă înaintată, 72 de ani, dar continua activitatea în învăţământ. El, după un stagiu de 35 de ani în Franţa a acceptat venirea în ţară, în 1920, şi a contribuit la activitatea Universităţii Româneşti de la Cluj. Racoviţă care avea 72 de ani când a venit în refugiu la Timişoara, era în activitate, dar era şi pensionat de la catedră”, a povestit Radu Codreanu, care a evocat amintiri despre Racoviţă.

Racoviţă legate de prezenţa lui la Timişoara


Emil Racoviţă a părăsit Clujul deşi avea acolo un institut bogat înzestrat în care activase 20 de ani, deşi casa lui era plină de tot felul de documente de arhivă ştiinţifică importantă. El a venit la Timişoara luând cu el doar câteva geamantane cu lucruri de strictă necesitate. 


„Racoviţă a venit la Timişoara cu doamna Racoviţă, care era de origine franceză, Helene Boucard, şi cu o guvernantă a copiilor. Persoana la care au stat în gazdă în acel timp ne-a făcut plăcerea să participe în această seară la conferinţă”, a mai povestit Codreanu în 1978, celor prezenţi la conferinţa de la Liceul „Lenau”.

image

O scrisoare primită de soţia lui Emil Racoviţă, publicată în carte de doctorul Lupu
 

„Emil Racoviţă era un fel de supradecan, era mentorul întregii facultăţi şi unul din sediile lui de muncă a fost clădirea unde se instalase Decanatul facultăţii clujene de ştiinţă şi anume pe Bulevardul Diaconovici Loga nr.1A. Cele mai multe din laboratoarele noastre, printre care şi cel de speologie, erau în clădirea Pasteur de pe Bulevardul Babeş nr.16...”, a mai spus Radu Codreanu, citat în cartea lui Constantin Lupu. 

image


Emil Racoviţă în 1921

Activitatea speologilor era destul de tulburată în 1944 de bombardamentele aeriene, astfel încât am fost obligaţi să facem tranşee în curtea interioară a Institutului Pasteur. August Tienemann, unul din creatorii ecologiei moderne, l-a vizitat pe Racoviţă la Timişoara. 


„Din Timişoara am făcut o expediţie la Porţile de fier împreună cu un tânăr care acum (n.r.1978) este directorul Institutului de Speologie din Bucureşti: Traian Orghidan. Aici am studiat peşterile din Cazanele Dunării...Racoviţă era omul cel mai modest cu putinţă şi emana din firea lui, din gesturi, din mimică şi ţinută, o putere îmietoare, afectuasă, dar în acelaşi timp hotărâtă... Racoviţă a comandat şi a cumpărat de la atelierele Traian Novac din Timişoara, dulapuri mari pe care le-a transferat apoi la Cluj şi sunt utilizate şi în prezent la ISER”, a mai povestit Codreanu.

image


Expediţia Belgica din Antarctica

Preşedintele Academiei Române

Emil Racoviţă a scris, în 1907, „Essai sur les problemes biospeologiques” care este considerată drept „catehismul” biospeologiei moderne. A creat, cu francezul Rene Jeanel, Organizaţia Internaţională Biospeologică. 

Emil Racoviţă s-a născut în 1868 la Iaşi, şi-a petrecut copilăria la Vaslui, studiază Dreptul şi Ştiinţele la Paris. Va locui în Franţa timp de 20 de ani. În 1920 avea să se mute la Cluj. În 1926 este ales preşedintele Academiei Române. 

image

Fotografie publicată în cartea lui Constantin Lupu la aniversarea a 75 de ani a lui Racoviţă
 

Cea mai valoroasă foografie deţinută de Constantin Lupu este una făcută în timpul celui de al Doilea Război Mondial, realizată la intrarea în Sala Capitol. Fotografia a fost făcut cu ocazia aniversării a 75 de ani împliniţi de Racoviţă la Timişoara. 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite