Cel mai amplu program de reabilitare a clădirilor istorice din România. Se pun în joc 15 milioane de euro, dar condiţiile sunt diabolice

Primăria Timişoara lansează un program de finanţare pentru reabilitarea clădirilor istorice, dar condiţiile sunt foarte stricte FOTO Arhivă

Primăria Timişoara lansează, în perspectiva anului 2021, când este Capitală Europeană a Culturii, cel mai amplu program de reabilitare a clădirilor istorice din România. Prin acest program, primăria s-a angajat să pună în joc 10 milioane de euro, urmând ca alte cinci milioane de euro să vină de la Guvern. Condiţiile de finanţare sunt, însă, foarte stricte.

Investiţii de 15 milioane de euro, timp de patru ani, pentru reabilitarea a sute de clădiri istorice. Aceasta este ţinta fixată de Primăria Timişoara în perspectiva anului 2021, când Timişoara este Capitală Culturală Europeană. Prin comparaţie, reprezentanţii Primăriei Timişoara susţin că la Sibiu s-au investit în clădirile istorice reabilitate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană patru milioane de euro, bani veniţi de la Guvern, printr-o lege specială.

Finanţarea lucrărilor de reabilitare a clădirilor istorice ar urma să se facă în cadrul „Programul de sprijin financiar pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenţie din Municipiul Timişoara”, program care va fi supus votului în şedinţa de Consiliu Local de marţi. Primăria a stabilit trei zone de intervenţii, priorităţile fiind în ordine: Piaţa Victoriei, zona Cetate şi cartierele Iosefin şi Fabric.

Programul prevede finanţarea lucrărilor de către Primăria Timişoara, urmând ca jumătate din bani să fie suportaţi de proprietari, cu posibilitatea achitării într-un termen de 10 ani sub forma unei taxe stabilite de primărie. Chiar dacă până aici totul sună bine, lucrurile nu sunt deloc simple pentru că programul prevede că de sprijin financiar pot beneficia doar persoanele fizice. Cum în multe clădiri istorice coproprietarii sunt firme, acestea vor trebui să suporte integral cheltuielile aferente părţii din lucrare care le revine.

În cadrul dezbaterii publice organizate de primărie o problemă spinoasă ridicată de cei prezenţi a fost costul proiectului tehnic şi al expertizei, care sunt obligatorii, dar care nu reprezintă cheltuială eligibilă. Cu alte cuvinte, proprietarii trebuie să suporte din bani proprii costul proiectului şi al expertizei, care poate ajunge şi la zeci de mii de euro. Răspunsul Primăriei Timişoara la această problemă este unul tranşant: „Întreţinerea clădirii este o obligaţie legală care vă revine, iar programul nu reprezintă decât un sprijin”. Când spun asta, reprezentanţii Primăriei Timişoara se bazează pe faptul că proprietarii vor fi nevoiţi oricum să îşi facă proiect tehnic şi chiar să facă lucrări de reabilitare a clădirilor dacă nu vor să plătească amenzi şi impozite majorate de cinci ori.

Vecinii-problemă pun, un real pericol

Cazurile cele mai fericite sunt acelea în care toţi proprietarii sunt de acord cu reabilitarea clădirii istorice prin programul Primăriei Timişoara. Într-o astfel de situaţie, proprietarii fac proiectul tehnic şi toate documentaţiile necesare lucrării, proprietarii persoane fizice suportă costul lucrărilor integral, iar pentru persoanele fizice banii îi pune primărie, urmând ca din această sumă să fie recuperată.

Astfel de situaţii sunt, însă, aproape imposibile. Reprezentanţii asociaţiilor de proprietari susţin că în mai mult de 90 la sută din cazuri se întâmplă să fie proprietari care nu sunt de acord cu lucrările de reabilitare sau cu intrarea în program, foarte multe clădiri istorice fiind în posesia unor persoane care nu îşi plătesc nici utilităţile. Într-o astfel de situaţie, proprietarii care îşi doresc să facă lucrarea vor fi nevoiţi să pună de la ei banii care le-ar reveni vecinilor, într-un fond de rulment, urmând ca asociaţia de proprietari să îi dea în judecată apoi pe vecini pentru a-şi recupera banii.  Astfel, pe lângă costurile foarte mari pentru proiectare şi expertizare a clădirilor, proprietarii care vor să facă lucrarea, vor fi nevoiţi să pună jos şi banii pentru vecini.

„Trebuie stabilit foarte clar un lucru. Reabilitarea clădirii istorice este o obligaţie. Noi încercăm să venim cu un sprijin. Primăria nu are obligaţia de a le reabilita. Primăria vine în sprijinul asociaţiilor de locatari. Obligaţia rămâne a proprietarilor. Toate măsurile coercitive rămân în vigoare”, a declarat viceprimarul Dan Diaconu. Astfel, problema devine una foarte serioasă pentru proprietarii de clădiri istorice aflate în paragină pentru că din 2018, impozitul va creşte de cinci ori. Fiind o creanţă fiscală, primărie poate trece la executarea silită a celor care nu îşi plătesc, iar proprietarii riscă să rămână fără apartamentul aflat într-o astfel de clădire.