Berea fabricată la Timişoara era băută de soldaţi pe frontul din Italia, în Primul Război Mondial FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Recipiente din sticlă şi metal, găsite în tranşeele primului Război Mondial, expuse la Bastionul Theresia din Timişoara FOTO Ş.Both
Recipiente din sticlă şi metal, găsite în tranşeele primului Război Mondial, expuse la Bastionul Theresia din Timişoara FOTO Ş.Both

O inedită expoziţie a fost deschisă la Bastionul Theresia, care cuprinde sute de obiecte care au fost descoperite în tranşeele în care se luptau italienii cu soldaţii Imperiului Austro-Ungar.

Muzeul Naţional al Banatului în colaborare cu Asociaţia Gruppo Speleologico Carsico din orăşelul italian San Martino del Carso, Italia, au pus la cale o inedită expoziţie, care cuprinde latura mai puţin cunoscută a vieţii cotidiene de pe frontul din Italia, în anii primului Război Mondial. 

Câteva sute de obiecte recuperate din vechile tranşee pot fi admirate la Bastionul Theresia. În marea lor majoritate este vorba de recipiente militare pentru apă, din metal sau sticlă. 

„Războiul nu înseamnă numai puşti, gloanţe, obuze. Înseamnă şi o viaţă foarte grea pe care o au oamenii acolo. Soldaţii care beau apa din răcitorul mitralierei erau împuşcaţi. Era considerat un sabotaj total. Ei trebuia să îndure sete, foame, pe lângă rănile pe care le aveau. E impresionantă colecţia de cutiuţe medicale. Acei oameni aveau răni, în jurul lor era foarte mult mediu toxic, gaze. O lume sinistră în care îşi desfăşurau viaţa aşteptând să moară. În vitrine sunt obiecte, sticluţe, care au aparţinut ambelor armate. Ele acum stau împreună, nu mai contează etniile”, a declarat muzeograful Dan Ciobotariu.

image

Colaborarea celor de la Muzeul Banatului cu italienii este mai veche. „Prima colaborare a fost atunci când am dus la ei trunchiul de copac adus la Timişoara de militarii Regimentul 61 Infanterie Timişoara, la retragerea trupelor austro-ungare. Pomul a stat la ei aproape un an. Acum au organizat o expoziţie la Szeged, în Ungaria, astfel că le-am propus să vină şi la Timişoara”, a mai spus Ciobotariu.

Mii de obiecte adunate din tranşee

Colecţia aparţine italianului Gianfranco Simoneti, care a transformat o casă într-un muzeu, în satul în care a fost cândva frontul din "Marele război". Acesta a strâns peste cinci mi de obiecte, toate găsite de el în zona unde s-a dat marea bătălie din primul Război Mondial, dintre trupele italiene şi armata Austro-Ungară.

image

„Am început să colecţionez obiecte de mic copil. Satul în care m-am născut era în zona în care s-a aflat frontul din primul Război Mondial. Aveam 13 ani când am găsit primele obiecte, de exemplu sticle, după aceea am început să folosesc şi detector de metale. Am căutat gropile unde erau aruncate obiectele. Jurnalele de război menţionau unde erau punctele de prim ajutor şi spitalul de campanie. Acolo aruncau infirmeierii toate obiectele lor. Aşa am început să găsesc multe dintre obiectele care sunt aici. A devenit o mare pasiune pentru mine. Am adus la Timişoara vreo 400 de sticle şi recipiente, dar în colecţia mea sunt vreo 5.000 de sticle. Cred că sunt unul din cei mai mari colecţionari de ploşti din Europa”, a afirmat Gianfranco Simoneti. 

Obiecte găsite în tranşeele primului Război Mondial

„Muzeul din Italia are foarte mulţi vizitatori. Are obuze, arme, orice a lăsat frontul în urma lui. Sunt materiale spectaculoase. În spatele muzeului au fost săpate adăposturile Regimentului de la Timişoara. E spectaculos muzeul, mai ales că aparţine unui grup de oameni amatori, care s-au născut cu poveştile acestui război, au ajuns să colecţioneze obiecte, şi au ajuns să o facă foarte profesionist”, a explicat Dan Ciobotariu.

Berea de la Timişoara pe frontul italian

Revenind la expoziţia de la Timişoara, pot fi văzute de la recipiente pentru bere, lichioruri şi ape minerale la sticluţe medicinale, călimări şi păhărele diverse. Sunt şi mărci celebre prezente în expoziţie,”Unicum”, ”Diana” sau ”Maraschino”, dar şi celebra bere de Timişoara, pentru că era cele preferate pe frontul din Italia.
 

„Berea de la Timişoara se folosea pe front, pentru că timişorenii doreau să o primească. Era o bere care avea în acea vreme una dintre fabricile cele mai mari din Europa, foarte bine pusă la punct. Acea bere se exporta. Poate că mult mai mult decât azi”, a mai spus Ciobotariu.

Obiecte găsite în tranşeele primului Război Mondial

Şi directorul directorul Muzeului Banatului, Claudiu Ilaş, este încântat de exponate.

„Este o expoziţie inedită, realizată în colaborare cu cei de la Speleologico Carsico din San Martino del Carso, unde noi am dus, acum doi ani de zile, trunchiul de copac al Regimentului 61 de pe frontul austro-ungar, din primul Război Mondial. Este o expoziţie în care poţi vedea ce au avut soldaţii în tranşee. Am descoperit o surpriză foarte plăcută, soldaţii austro-ungari consumau bere de la Timişoara. S-au găsit sticle în tranşee. Ofiţerii beau din sticlă, iar soldaţii din butoaie. Italienii beau vin”, a spus Claudiu Ilaş. 

Obiecte găsite în tranşeele primului Război Mondial

Unul din fronturile pe care a luptat Regimentul 61 Infanterie Timişoara, în primul Război Mondial, a fost cel din Italia. Acest regiment avea în rândurile sale peste 60% români. Făcea parte din Corpul 7 al Armatei Austro-Ungare şi avea sediul în actuala Garnizoană din Piaţa Libertăţii. Alături de militarii din Timişoara s-a aflat şi Regimentul 46 Szeged şi Regimenhtul 43 Caransebeş. Ei aveau misiunea de apăra exact zona prin care italienii pregăteau asaltul frontierei. Pe fontul de la San Martino del Carso au murit aproximativ 100.000 de italieni şi cam toţi atâţia soldaţi din armata Austro-Ungară.

image

Sticla de bere de la Timişoara, care se află în expoziţie, este culoarea maro închis, cu format de 0,7 litri. Are în relief acvila imperială cu două capete.
 

Este trecută şi numele fabricii: Temesvari Polgari Sorfozde Reszveny Tarsasag. Berea produsă la Timişoara (în epoca Temesvar) este fabricată din 1718, noua administraţie habsburgică, care a înlocuit-o pe cea turcească, încurajând producţia berii. În 1874, fabrica este achiziţionată de Societatea Timişoara (Temesvari Polgari Sorfozde Reszveny Tarsasag), care în 1884 a devenit prima societate pe acţiuni din Banat (Ungaria de Sud). Avea să capete numele de Fabrica de bere a Societăţii pe acţiuni din Timişoara („Gyartelep sorfozde reszveny Tarsasag”). Avea filiale la Budapesta, Szeged şi Jimbolia. S-a făcut export în oraşele regatului precum Fiume sau Trieste, în oraşe europene ca Roma şi Veneţia, până în Brazilia.

Obiecte găsite în tranşeele primului Război Mondial


 

După „Marele Război”, berăria devine furnizor  oficial al Familiei Regale Române, fiind lider indiscutabil al producţiei de bere din România. În 1948, fabrica este naţionalizată. În 2001, fabrica este cedată grupului sud-african Ursus Breweries SAB Milles. 
 

SAB Miller - cel de-al doilea jucător de la noi din ţară, a fost absorbită de multinaţionala belgiană Anhuser-Bush InBev - cea mai mare companie de bere din lume. Odată cu această operaţiune, AB InBev a fost nevoită să renunţe la toate afacerile SAB Miller din Europa de Est. Acestea au fost achizţionate de cel mai mare producător de bere din Japonia, Asahi Group Holdings. 

Citeşte şi:

Peter Pan a existat în realitate şi a trăit în Banat. Coincidenţele frapante între omul real şi legendarul personaj literar

Simbol al „Carnagiul bestial” din timpul Primul Război Mondial: un trunchi de copac de pe front, expus la Timişoara

FOTO Copacul strâmb de la Muzeul Banatului s-a reîntors după 100 de ani în Italia, la locul „Carnagiului bestial“

Cum au încercat bănăţenii să scape de înrolarea în armata austro-ungară: şi-au tăiat degetele, şi-au turnat sulf în urechi, şi-au pus substanţe toxice în ochi

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite