Poveştile legionarilor: 1936, anul în care Congresul Tinerilor Creştini de la Târgu-Mureş a decis „listele morţii“

Ziarele vremii au relatat pe larg evenimentul

În aprilie 1936, la Târgu-Mureş a avut loc un aşa-numit Congres Studenţesc. Peste 4.000 de tineri legionari din Bucureşti, Iaşi, Chişinău au luat parte la Congresul din 3-5 aprilie, organizat la Palatul Culturii. Aici au fost întocmite acele listele cu viitoarele victime ale asasinatelor comise de legionari.

Ce spun istoricii despre mişcarea legionară

„Mişcarea legionară, astăzi, este identificată cu mişcarea antisemită. Rămâne una din marile rătăciri ale poporului nostru, dacă ne gândim numai la el dar, dacă privim la Europa perioadei interbelice, mişcarea legionară este parte integrantă a extremei drepte româneşti, a alternativelor la democraţia de atunci. Toate construcţiile ideologice similare europene ale vremii au în comun anti-democratismul”, spune istoricul Cornel Sigmirean

Anti-comunismul

„În al doilea rând, toate aceste ideologii au în comun atitudinea anti-comunistă. Instalarea comunismului în Rusia, cu experienţele de acolo şi mai ales, exportul comunismului în toate ţările Europei, a stârnit reacţii adverse. Ori mişcarea comunistă, cel puţin în cazul României,  era dominată de etnici ne-români; evrei, unguri, bulgari, germani, ucraineni. Practic din 1924 până la Gheorghiu Dej (1947-n.r.) Partidul Comunist din România nu a avut lideri români. Ori mişcarea legionară a fost anti-comunistă”, mai spune istoricul

Contrastul oraş-sat

 „A apărut şi pe un fond de frustrări, a unei societăţi în mare parte rurală, cum era cea românească, în opoziţie cu oraşul, un spaţiu cosmopolit, al evreilor, al străinului (...)Dihotomia modern-tradiţional era un subiect de actualitate în cultura europeană. Plecând de la asemenea dezbateri din cultura europeană, mulţi intelectuali, inclusiv cei care fac cinste românilor prin performanţele lor în cultura universală, au simpatizat cu mişcarea legionară şi au promovat ideea ca românii să îşi păstreze tradiţiile, mai ales cele ortodoxe”, afirmă C. Sigmirean.

O mişcare culturală, politică, economică

„Sigur că mişcarea legionară are mai multe niveluri: unul al dezbaterii culturale, un nivel politic – concret prin Garda de Fier condusă de Corneliu Zelea Codreanu, apoi înseamnă şi asocierea populaţiei marginalizate a ruralui, a oraşului, care doreau să găsească aici o soluţie miraculoasă. A avut şi o latură economică, a celor care se simţeau concuraţi de străini: evrei, greci, unguri. Din toate aceste elemente s-a născut un melanj ideologic şi politic”, mai spune istoricul Cornel Sigmirean.

Mişcarea legionară în Mureş

„Istoria politică a judeţului şi a oraşului ne arată că şi aici mişcarea legionară a făcut adepţi şi că, atunci când a putut activa în mod legal, a participat la alegerile parlamentare. La Târgu-Mureş s-a consumat şi un eveniment important pentru mişcarea legionară, este vorba despre un Congres al tinerilor  din 1936, asistat de clasa poltică şi încurajat de aceasta. Nu aici erau cei mai mulţi legionari, ci în zona Moldovei, dar se dorea a fi o demonstraţie într-un oraş majoritar maghiar, era un teren pentru legionari de a-şi supralicita atuurile şi mai ales, proiectele lor politice”, a explicat istoricul.

Congresul Tinerilor

Anul 1936 a adus în viaţa politică a Târgu-Mureşului un eveniment important, ce a schimbat cursul evenimentelor: Congresul Studenţilor Creştini, unde s-au întocmit celebrele ,,liste ale morţii”. „Înainte de aceasta însă, presa locală a primit cu încredere anunţata reuniune a studenţilor din întreaga ţară la Târgu-Mureş, după cum o arată Mureşul” (editat de Partidul Naţional Ţărănesc Mureş, Târgu-Mureş, 1936-1938)”, spune dr. Angela Măgheruşan-Precup.

 ,,Ştirile şi vorbele alarmante cari circulă prin oraş sunt pornite de către cei de rea credinţă. Tinerimea noastră este demnă şi conştie de numele frumos ce-l poartă. Ei sunt copiii noştri şi nădejdea de mâine a neamului. În acest oraş, minoritar încă din nenorocire, ei vor şti să arate seriozitatea cu care îşi înţeleg rostul şi prin purtarea lor demnă vor face să amuţească conştienţele negre, care îşi văd întunecate micile lor socoteli în faţa puternicei falange ce va împânzi ţara ca mâine.”

 Într-un reportaj publicat după încheierea lucrărilor Congresului, Glasul Mureşului aborda subiectul cu altă tonalitate, incriminând atitudinea şi discursul studenţilor legionari, mai spune dr. Angela Măgheruşan –Precup.

 ,,Congresul studenţilor români creştini s-a ţinut în Palatul Cultural în zilele de 3-5 aprilie. Au sosit în oraşul nostru aproape 4000 de congresişti […] S-au rostit jigniri şi făcut gesturi nedemne de oameni serioşi. Pentru că a defăima pe marele Ion Brătianu, a lăuda prin cântări asasinii strălucitului patriot care a fost în veci regretatul I. G. Duca, şi alţi bărbaţi de stat în viaţă, sunt nu numai greşeli dar sunt păcate de neiertat, nicidecum însă atitudini naţionaliste şi creştineşti!”

Şi Publicaţia Deşteptarea Târnavelor (a Partidului Naţional - Creştin Târnava-Mare, Sighişoara, 1936-1938) relatează pe larg despre lucrările Congresului: ,,pericolul care pândeşte fiinţa fizică şi spirituală a mişcării naţionaliste, ofensiva mişelească a trădătorilor, calomniilor şi corupţiei a ajuns la capătul răbdării şi îngăduinţei.”  

„Pe data de 21 septembrie 1939, Garda de Fier îl asasinase pe primul ministru al României, Armand Călinescu. Represaliile ordonate de către Regele Carol al II-lea au fost de o violenţă neaşteptată. Trei legionari din fiecare judeţ trebuiau să fie executaţi şi apoi expuşi de către autorităţi pentru a servi drept exemplu populaţiei”, scrie Alina Dorina Fokt, bibliotecar, Biblioteca Judeţeană Mureş în Libraria –ANUAR VIII (2009). Trei legionari au fost executaţi în cartierul 7 Noiembrie.