Secretele hidrocentralei din inima Muntelui Cioclovina. Tunelurile săpate prin munte prin care armata ar putea comunica în caz de necesitate

Hidrocentrala subterană de la Tismana, aflată chiar în inima muntelui, este o adevărată „bijuterie“ a inginerilor români, care a devenit un obiectiv turistic. În jurul centralei care este ascunsă în munte circulă tot felul de povestiri, considerându-se că acest loc are un rol strategic de mare importanţă pentru sistemul de apărare.

Hidrocentala Tismana este amplasată la aproximativ doi kilometri de Mănăstirea Tismana, în Muntele Cioclovina. Un tunel săpat prin munte în lungime de aproximativ 800 de metri face legătura cu centrala aflată în străfundurile muntelui. 

Centrala este echipată cu doua hidroagregate cu turbine „Francis“ având o putere instalată de peste 100 MW. Centrala Tismana Subteran a fost dată în exploatare în anul 1983. Centrala uzinează apa din lacul de acumulare Motru care are un volum util de 2,9 milioane metri cubi. Producţia medie anuală de energie electrică se situează la cifra de 262 GWh. Debitul turbinat este evacuat în lacul Tismana aval printr-o galerie de fugă cu o lungime de 4405 m.

Hidrocentrala subterană Tismana face parte din Complexul Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana, care este un ansamblu de lucrări destinate satisfacerii folosinţelor de apă din cursul mijlociu al Jiului şi producerii de energie electrică. Centrala hidroelectrică subterană de la Tismana este cea mai mare unitate hidroenergetică din cadrul Complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana. 

Cum a luat fiinţă Complexul Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana

Complexul Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana a fost conceput după marea investiţie de la Porţile Fier. „După construirea între anii 1964-1971 a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier”, inginerii de aici studiază soluţia captării râurilor Cerna, Motru şi Tismana în vederea producerii de energie electrică. Se proiectează construirea unor mari lacuri de acumulare, legate subteran între ele într-un mare Complex Hidroenergetic, capabil să susţină sistemul energetic naţional în perioada vârfului de consum. Organizarea de şantier de la Porţile de Fier se mută la Tismana şi într-un timp record se construiesc coloniile Centru lângă Stadionul cel vechi al Tismanei, Coşbuc pe Valea Tismanei, Tismăniţa la poalele nord-estice ale Cioclovinei, colonia Pocruia şi altele asemenea pe râurile Bistriţa, Motru, Cerna. Urmează pentru Tismana o perioadă de «boom economic», forţa de muncă fiind atrasă de salariile bune acordate pe noile şantiere de lucru deschise pe lângă colonii. Migrarea ei antrenează declinul exploatării forestiere şi a industriei de artizanat. Dar câştigurile oamenilor de pe şantier, se observă în amenajările urbanistice. Apar o serie de construcţii noi de case, se reabilitează cele vechi, se construiesc anexe“, se arată în monografia localităţii Tismana. 

Căi secrete de comunicaţii pentru armată 

Profesorul pensionar Nicolae Tomoniu, un pasionat cercetător al istoriei zonei Tismana, ne spune că lângă tunelul care duce către centrala din munte mai există încă unul, paralel cu acesta, în care accesul este interzis, care ar avea un rol strategic în sistemul de apărare al ţării.

„Tunelul de acces ajunge la poarta centralei subterane, dar în dreapta acestuia se mai află un tunel, care este paralel. Această galerie ar avea un rol de apărare. Se considera că în acest tunel ar fi putut să adăpostească o unitate militară cu transportoare blindate şi tehnica aferentă. Se spunea că tunlurile prin care curge apa ar fi putut fi folosite de armata pentru a comunica, fără ştiinţa duşmanului“,

ne povesteşte Nicolae Tomoniu. 

Apa uzinată alimentează un lac de acumulare

Nicolae Tomoniu ne mai spune că apa ajunge în centrala din interiorul muntelui prin cădere, printr-un tunel de 200 de metri. „Apa ajunge în centrala subterană printr-un tunel care preia apa din «castelul de echilibru», care este un bazin de apă subteran“, ne spune profesorul pensionar. După ce este uzinată în centrala subterană, apa ajunge într-un lac de acumulare de suprafaţă, aflat chiar în centrul oraşului Tismana şi produce din nou energie electrică. Cea de-a doua hidroentrală a fost pusă în funcţiune în anul 1985 şi prelucrează o cădere netă de 9,5 m cubi/secundă din lacul Tismana Aval.