A fost construită la începutul anilor ’50 cu sprijin sovietic, a devenit cea mai importantă bază aeriană din România în anii ’80, singura unitate aeriană care executa misiuni pe timp de noapte în anii ’90, închisă în 2002 şi renăscută aproape 10 ani mai târziu, ca facilitate NATO. Deveselu a ajuns, astăzi, pe harta lumii, iar la deveseleni a pătruns, cu ocazia asta, şi civilizaţia.

Localitate cu un istoric militar aparte, Deveselu găzduieşte astăzi unul dintre cele mai importante obiective de pe glob, care a făcut din comuna olteană un punct strategic, vizitat regulat în ultimii ani de oficialităţile române, americane şi reprezentanţi NATO, amintit în discursuri, menţionat deseori în divergenţele dintre SUA şi Rusia.

Deveselenii ştiu că sunt importanţi, chiar dacă astăzi nu înţeleg pe deplin de ce, ştiu că au apă, drumuri şi canal înaintea altor localităţi, însă încep să nu se mai simtă confortabil când marile puteri ale lumii îşi arată colţii.

Istoria obiectivului aflat astăzi sub lupa marilor puteri e veche de peste 60 de ani, în 1952 începând construcţia bazei aeriene cu sprijin sovietic. Aici s-au înregistrat, conform Digi24, adevărate premiere: aterizări ale avioanelor MiG 15 şi primul zbor supersonic, cu un MiG 19.

În anii ’80, baza aeriană de la Deveselu era cea mai importantă din România, găzduind patru escadroane de avioane pilotate de 100 de piloţi, gloria apunând după 2000.

Începuturile scutului, în 2010

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lua, în februarie 2010, decizia de a implica România, la ivitaţia preşedintelui Barack Obama, în dezvoltarea componentei americane de apărare antirachetă. Se hotărăşte ca pe teritoriul românesc, la Deveselu, în fosta bază de aviaţie, obiectiv care îndeplinea cele 120 de condiţii necesare, să fie găzduite rachete de interceptare SM-3, care să devină operaţionale în 2015.

Facilitatea devine operaţională conform graficului, momentul fiind marcat pe 18 decembrie 2015.

Sunt puse la dispoziţie aproximativ 175 de hectare de teren, se semnează, în 2011, acordul cu prevederi foarte clare privind exploatarea facilităţii, cheltuielile care revin fiecărei păriţi, condiţiile în care pot interveni modificări în acord etc. Conform acestuia, aproximativ 200 de militari şi tehnicieni americani vor fi staţionaţi, România urmând să beneficieze, conform declaraţiei preşedintelui de atunci al României, Traian Băsescu, de „cel mai înalt grad de securitate din istoria ţării“.

Partea română urma să se ocupe de asigurarea infrastructurii care deserveşte baza şi să realizeze sistemul de supraveghere a bazei, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militarii români, iar americanii să investească în dotare.

Primele locuinţe modulare pentru militarii americani

Deveselenii ajung la rândul lor ca, în mai puţin de un mandat politic, să aibă drumuri astfaltate, alimentare cu apă, staţie de epurare şi canalizare pe zeci de kilometri, guvernul român alocând zeci de milioane de lei.

În doi ani scutul devine operaţional

Începerea lucrărilor la facilitatea Deveselu este marcată în octombrie 2013 de preşedintele Traian Băsescu şi subsecretarul pentru politici al Departamentului Apărării, Jim Miller.

În octombrie 2013 se marchează demararea lucrărilor

În numai doi ani, cu investiţii de sute de milioane de dolari, baza de la Deveselu se transformă dintr-un obiectiv „în conservare“, într-unul de interes strategic pentru Europa şi nu numai.

Americanii aduc parte din componente de peste ocean, peste 900 de tone de oţel traversând Atlanticul. Modulele de lansare verticală sunt construite în 15 zile, iar în două luni, martie şi aprilie 2015, se instalează sistemul de interceptare Aegis. Toate sistemele sunt testate în mai puţin de 100 de zile, anunţau oficialii.

Cum va funcţiona scutul

Scutul antirachetă de la Deveselu, un obiectiv defensiv, element subliniat de fiecare dată îndeosebi de diplomaţi, cu rolul de a apăra SUA şi aliaţii săi, este parte dintr-un proiect amplu, care presupune construirea a două baze terestre, pe lângă cea de la Deveselu în doi ani fiind gata o alta, în Polonia. Acestor obiective li se vor alătura nave de luptă poziţionate în Marea Mediterană.

Radarele de ultimă generaţie amplasate în Turcia şi Marea Britanie vor avea rolul de a identifica rachetele trase de inamic, moment în care proiectilele defensive ale scutului vor fi lansate pentru a distruge ţinta.

Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea celor 44 de rachete (interceptori) prevăzuţi pentru baza Deveselu. Interceptorii vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot atinge o viteză de 9.600 km/h şi pot ajunge la o altitudine de 160 de kilometri.

Povestea de succes continuă

Deşi o oarecare spaimă încolţeşte în sufletul deveselenilor la fiecare declaraţie agresivă a Rusiei, care nu vede cu ochi buni amplasarea scutului şi nu crede în rolul său defensiv, confortul sătenilor a crescut în ultimii ani văzând cu ochii. Merg pe străzi asfaltate, au apă la robinet, aşteaptă să fie pus în practică şi proiectul de aducţiune a gazelor, şcoala a fost modernizată, americanii au construit o grădiniţă nouă pentru micuţii din comunitate, la şcoală copiii lor au activităţi alături de militarii americani.

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, vizitează grădiniţa construită de americani

Primăriei i s-a aprobat revenirea Cartierului Aviatorilor din domeniul Caracalului la Deveselu, iar aici se vor face de asemenea investiţii, fiind în proiect o bază sportivă. Deveselenii au de acum cămin cultural modernizat cu fonduri europene, vor avea o casă a căsătoriilor, există proiecte de reabilitare a centrului civic, ..., investiţii la care, în urmă cu cinci ani, nici măcar nu visau.

Citiţi şi: 

FOTO  Scutul american antirachetă de la Deveselu prinde contur

Oltenii, despre scutul antirachetă de la Deveselu: „Ruşii, când se vor supăra pe americani, vor arunca cu rachete la noi. Suntem raşi de pe faţa pământului!“