Pesta porcină bagă frica în crescătorii de mangaliţa. „Nimeni n-a venit să ne spună cum ne ferim“, se plâng fermierii. „Programul continuă“, spun autorităţile

Cu zvonuri la Tv privind focare de pestă în judeţ, infirmate de autorităţi, dar fără o „prelucrare“ a fermierilor în privinţa măsurilor pe care ar trebui să le adopte, crescătorii de mangaliţa se tem că nu e departe ziua în care porcii le vor fi luaţi din fermă, iar programul va sucomba.

Deşi a demarat cu întârziere din cauza lipsei purceilor care să fie repartizaţi fermierilor interesaţi să crească mangaliţa, programul guvernamental se desfăşoară în judeţul Olt conform programării, a dat asigurări, astăzi, directorul Direcţiei Agricole Judeţene, Dragoş Drăghicescu. Opt furnizori au rămas în program, care se estimează că vor livra 325 de purcei, în condiţiile în care din judeţ s-au înscris 517 fermieri interesaţi să crească porci din rasa mangaliţa, aceştia solicitând 4.420 de porci.

Chiar în această săptămână, vineri, vor fi livraţi şase purcei, de la un fermier din Găneasa, aceştia urmând să ajungă la un fermier din Scorniceşti. Spre sfârşitul lunii, alţi 10 purcei ar trebui să ajungă de la Rotunda la Scorniceşti. Crescătorii sunt, însă, speriaţi de veştile privind evoluţia pestei porcine în ţară, marţi-seara lansându-se, la o televiziune, în urma intervenţiei unui telespectator, zvonul că ar fi apărut cazuri de pestă şi în Olt, în apropiere de Drăgăneşti.

Directorul DAJ Olt, Dragoş Drăghicescu, dezminte însă astfel de informaţii,  „Nu s-a confirmat deocamdată în judeţul Olt nici măcar un focar de pestă porcină. Nu sunt semnale cum că în judeţul Olt ar exista pestă porcină. Sunt pure speculaţii, în fiecare judeţ şi în fiecare localitate din ţară să zic că există oameni care vor să dezinformeze populaţia şi să creeze anumite situaţii de panică, dar, deocamdată, pentru judeţul Olt nu trebuie să ne îngrijorăm. La nivelul Prefecturii noi deja ne-am organizat, împreună cu DSV-ul şi cu toate celelalte instituţii care sunt implicate, se ştie fiecare persoană ce rol are, unde este filtrul, unde vor fi amplasate gropile, totul este pus la dispoziţie. Din momentul în care se confirmă primul focar de pestă porcină, dacă se va confirma, în următoarele două ore toată lumea va fi în dispozitiv. A zis un nebun pe la Drăgăneşti că, vezi Doamne, ştie el, dar nimic mai mult, fiecare e liber să-şi dea cu părerea, dar, din păcate, eronat“, a declarant, marţi, directorul DAJ, în cadrul unei conferinţe de presă. Şi informaţia că există suspiciune de pestă în judeţul vecin, Argeş, ar fi tot un zvon, a mai spus Drăghicescu. „Ştiu că există un filtru preventiv în Albota (n.r. – localitate aflată aproape de graniţa judeţului Argeş cu judeţul Olt), dar este un filtru preventiv, altceva nu ştiu“, a spus Drăghicescu.

Fermierii din program se plâng, în schimb, că le lipseşte informaţia şi că nimeni nu i-a sfătit cum să acţioneze concret pentru a ţine departe de fermă temuta boală. Traian Gârtan, un crescător de mangaliţa care a primit opt purcei în program în urmă cu mai bine de două luni, şi care şi-a făcut planul ca cele patru female să le păstreze pentru reproducţie, spune că resimte această lipsă de comunicare a autorităţilor competente cu fermierii de rând. „O întâlnire cu fermierii, măcar cei care au mangaliţa, care sunt înscrişi în program şi care sunt furnizori, trebuia făcută, şi sfătuiţi cu ce au de făcut în ferme – asta, şi asta, şi asta. Măcar programul ăsta să-l protejăm puţin, dacă nici acest program nu-l protejăm, pentru că mi s-a părut un program foarte bun şi luase amploare, începuse să meargă şi la noi. Pentru că omul vrea să crească. Noi sperăm să nu se-ntâmple, să n-ajungă pesta, că se-alege prafu’ şi de programul cu mangaliţa“, a declarant fermierul, care estimează că nu de Crăciun, dar până în februarie 2018 ar putea să aducă porcii din gospodărie, primiţi în program, la 130 de kilograme. 

Fermierul mai spune că aceşti crescători din program au fost obligaţi să asigure anumite condiţii, dar că nu toate prevederile din ordin ar fi applicate întocmai.

„Instituţiile comunică între ele, ca planuri, ca hârtii, dar fizic, în teren?“

„Eu, personal, am autorizaţie data de la DSV. Am fostă septică, am filtru unde intru acolo, în grajd, la toţi cred că sunt aceste condiţii. Ferme înregistrate pentru creştere mangaliţa, chiar aşa scrie pe autorizaţie. Mi se părea normal ca sub ameninţarea pestei să fim luaţi şi informaţi, mi se părea correct să fie o întâlnire, măcar cu ei, ca să nu distrugem programul. Sunt bani de la Guvern, o dată dăm bani de la Guvern, plătim porcii, şi plătim după şi porcii pe care i-am tăiat, da?! Există măsuri, dar cine le ştie, s-a comunicat undeva? Instituţiile comunică între ele, ca planuri, ca hârtii, dar fizic, în teren? Ia să întrebaţi, pe programul Mangaliţa, în ordin sunt prevăzute nişte vizite în teren. La mine nu s-a făcut nicio vizită în teren, să vadă cum sunt mangaliţa, în ce stare sunt, au mai crescut, n-au mai crescut, mai sunt toţi, nu mai sunt… Că vedem noi în presă, că vedem la televizor, aşa ne informăm. Să zicem că eu nu ştiu să citesc ziare, eu n-am ziare la mine la comună, sunt crescător, nu am unde să mă informez. Dacă nu mă informează… Aşteptăm să vină pesta noi! O informare a fermierilor nu există, nu ştiu dacă s-a făcut vreodată“, a concluzionat fermierul, care este şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale Slătioara.