VIDEO Elevii autodidacţi care au inventat un robot ingenios. Invitaţi să participe la un concurs naţional, n-au bani să ajungă
0
Elevii Colegiului Tehnic „I.C. Brătianu” din Satu Mare au ajuns la faza naţională a unui concurs de robotică, dar oficialii şcolii şi inspectoratului şcolar spun că nu le pot asigura costurile de deplasare şi cazare pe perioada concursului care va avea loc la Bucureşti.
Robotul M.A.R.C.E.L a fost una dintre cele mai apreciate creaţii ale liceenilor la cea mai recentă competiţie de robotică din Ardeal, BRD First Tech Challenge, la care au participat zeci de echipe de liceeni din mai multe judeţe.
Robotul M.A.R.C.E.L a luat naştere într-un mic laborator de robotică înfiinţat la Colegiul Tehnic de Transportul „I.C. Brătianu”, la iniţiativa profesorului Horea Jurge şi a altor doi profesori coordonatori. Echipa compusă din 12 elevi au făcut ce au ştiut ei mai bine, au studiat mult peste orele de curs şi au testat zeci de ore o sumedie de comenzi de programare pentru a face robotul lor competitiv.
„Această provocare pentru şcoală nu e o noutate. Noi am fost şi acum doi ani şi anul trecut în proiecte care presupuneau construcţii de roboţi, dar nu atât de complexi ca şi acesta şi care nu trebuiau să îndeplinească atât de multe funcţii. Competiţia aceasta este la a doua ediţie, dar noi nu am ştiut de ea anul trecut. Anul acesta a ajuns şi noi să participăm. Am primit în luna decembrie un kit de participare şi indicaţiile, precum şi standardele la care trebuia să se ralieze robotul nostru. Am primit şi o imprimantă 3D, cu care puteam să ne realizăm piese de care mai aveam nevoie pe lângă kit. Nici unul nu am ştiut ce înseamnă o imprimantă 3D, dar am învăţat să o folosim şi pe aceasta”, îşi începe povestea profesorul.
Au muncit şi în vacanţă
Kitul de construcţie a fost unul destul de complex, la fel de complex precum indicaţiile primite şi normele în care trebuia să se încadreze robotul. Dintr-o grămadă de fiere, rotiţe, cabluri, elevii au trebui să realizeze un robot funcţional, care să facă diferenţa între culori, sa fie capabil să se deplaseze, să aibă un braţ mobil, cu care să acţioneze şi o gheară de prindere. Munca a fost una asiduă iar emoţiile au fost până în ziua întrării în competiţie.
„Toată luna ianuarie, până în 15 când a început şcoala ei au fost aici, cu noi, pentru a pune cap la cap unele lucruri şi a construi robotul. Nu mai vorbim că şi în orele de discipline tehnice, când, cu acordul nostru, ei stau aici şi îşi pun aplicare creativitatea pentru a duce robotul la bun sfârşit. ”, mai explică profesorul.
Construirea robotului nu a însemnat doar ansamblarea acestuia ci şi scrierea unor coduri de programare care să facă robotul să răspundă la comenzile lor, date din două manete de jocuri pe calculator.
„Noi nu avem profiluri de acestea, ne-am tot uitat pe internet, am studiat cum se scrie fiecare comandă, pentru fiecare roată în parte, pentru fiecare motoraş, ca să îl facem să funcţioneze. Ca să meargă totul cum trebuie ne-am împărţit pe echipe, ca să facem construcţia, programarea, marketingul, fişa inginerului şi tot ce era de făcut. La final a trebui să scoatem un robot care scoatem un robot care îndeplineşte nişte sarcini prestabilite. În primul rând a trebui să selecteze o minge de culoarea echipei din care face parte prin îndepărtarea mingii echipei adverse, ca mai apoi să prindă nişte cuburi şi să le aşeze în rafturi şi mai apoi să ia un alt obiect şi să îl ducă într-un loc cât mai îndepărtat de locul iniţial şi să îl aşeze, dacă e posibil în picioare”, afirmă Andras, unul dintre elevii din echipă.
Munca lor nu a fost uşoară, iar improvizaţiile au fost necesare, dat fiind faptul că au uitat complet de una din sarcini, un suport de steag care trebuia să existe pe robot şi pe care l-au construit în perioada dintre inspecţia tehnică a robotului şi probă.
Pentru a face robotul să meargă elevii s-au folosit şi de pasiunile lor, mai exact jocurile pe calculator, implementând un sistem de control al robotului prin manete de jocuri PC.
S-au folosit de telefoane şi manete de jocuri pe televizor
„Aceste manete sunt conectate la telefon şi transmit informaţiile către robot. Acolo este un alt telefon, cele două comunică prin wi-fi, şi care la rândul lui dă comenzile mai departe robotului. E nevoie de două persoane la control, una care controlează robotul ca deplasare şi o persoană care controlează braţul robotului. Dexteritate, sincronizare, muncă de echipă, e nevoie de multe ca să poţi să fi competitiv”, afirmă un alt membru al echipei.
Echipa s-a descurcat bine la concurs, atât pe partea practică, de utilizare a robotului şi îndeplinire a sarcinilor, cât şi pe partea de construcţie a lui după parametri, dar şi din punct de vedere al caietului inginerului şi marketingul robotului. Acest lucru le-a adus copiilor locul trei la faza zonală a concursului şi asigurarea unui loc la finala de la Bucureşti din luna martie.
„Robotul nostru, dacă ar fi produs la scară largă ar fi util la munca în fabrică, pe bandă la selectat lucruri, în funcţie de culori sau alţi parametri sau în depozite la aranjat marfă”, mai afirmă Andras.
„Pentru Bucureşti e nevoie să facem nişte modificări la robot, ca să putem apuca ultima piesă şi să o punem în picioare, că avem probleme cu ghearele existente, că nu o prind bine. Acolo ne luptăm cu 96 de echipe din România şi vor intra în concurs şi elevi de la licee de prestigiu din Statele Unite şi Anglia, cu vechime şi experienţă în construcţia de roboţi”, mai afirmă profesorul Horea Jurge.
Pentru a ajunge la Bucureşti însă, elevii au nevoie de sprijinul comunităţii sătmărene. Pentru că în bugetul şcolii şi cel al municipalităţii nu există astfel de fonduri pentru activităţi extraşcolare, elevii de la Colegiul Tehnologic I.C.Brătianu şi robotul lor M.A.R.C.E.L au nevoie de donaţii şi sponsorizări pentru a putea suportat costurile deplasării echipei la Bucureşti, cazarea şi restul costurilor conexe participării şi prezenţei la concurs. Cei care doresc să facă donaţii o pot face contactant conducerea liceului sau pe profesorul Horea Jurge.
Se încarcă comentariile...
