Pom fructifer înflorit în luna august într-o comună din România. Explicaţiile unui specialist: cum s-a ajuns la asemenea anomalii

Măr înflorit în august FOTO Facebook Mihai Bălălău

Un argeşean a postat pe o reţea de socializare o fotografie cu mărul său înflorit în luna august. Nu este primul român care constată că, în ultimii ani, pomii fructiferi înfloresc de mai multe ori pe an. Specialiştii în horticultură explică în ce măsură inflorirea merilor la sfârşitul verii sau începutul toamnei este o anomalie.

În plină lună august, un argeşen din zona deluroasă a Măţăului s-a trezit că mărul plantat în urmă cu doi ani a înflorit. 
 

Specialiştii cred că este vorba de o anomalie tocmai pentru că este vorba de un caz izolat, dat fiind faptul că în ultimii ani, la sfârşitul verilor foarte secetoase, s-a mai întâmplat ca merii să înflorească, însă mai mulţi deodată: un fenomen pe care specialiştii îl leagă de schimbările climatice din ultimul timp. 

„Se întâmplă în mulţi ani, dar dacă este numai un măr înflorit, s-ar putea să fie o anomalie. Anul acesta n-au fost condiţii speciale, ca să înflorească spre toamnă. De obicei, înfloresc toamna după o perioadă de secetă mai lungă, când intervine repaosul climatic. Pomii cred, ca să spun aşa, că sunt în repaos din cauza secetei, iar în toamnă, când încep ploile, încep şi ei să înflorească. Anul acesta, iunie a fost destul de ploios, iulie a avut o cantitate normală de precipitaţii, doar august a fost secetos”, explică, pentru "Adevărul", dr. Emil Chiţu, şeful laboratorului de tehnologii din cadrul Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru pomicultură Piteşti - Mărăcineni.

Specialistul explică în ce condiţii se poate spune că înflorirea pomilor la sfârşitul verii / începutul toamnei e determinată de schimbările climaterice.

„Tendinţa, în România, este de încălzire a verilor, care devin din ce în ce mai secetoase în cele trei luni – iunie, iulie şi august. Iar din cauza încălzirii, pomii suferă dacă nu sunt irigaţi şi intră într-un fel de repaus determinat de lipsa apei din sol şi de arşiţă, iar în toamnă se întâmplă fenomenul acesta, să inflorească. Ca să spunem că fenomenul de înflorire e determinat climatic, e nevoie să înflorească mulţi pomi. Şi nu neapărat tot pomul, ci 10-15% din mugurii florali ai pomilor”, mai spune specialistul.

„Rezistă până la -30 de grade, dar au degeat în ierni mai blânde ...”

Mărul este, de fapt, specia cea mai afectată de încălzire. „În majoritatea anilor, apar arsuri pe fructe, o maturare mai timpurie, un procent mai mare de zahăr, aciditate mai puţină. Este acest stres al apei din sol. Pomii se debilitează din cauza arşiţelor, temperaturilor foarte ridicate din perioada de vară, lipsei apei din sol şi încep problemele în perioade de repaos. Ajung ca în iarnă, de exemplu, să degere la temperaturi mult mai ridicate decât cele normale pentru distrugerea pomului. Merii, care de obicei rezistă până la -30 de grade, au degerat în ierni mai blânde dacă verile au fost secetoase", precizează şeful laboratorului de tehnologii din cadrul Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru pomicultură Piteşti - Mărăcineni.

„Reduc numărul mugurilor de rod pentru primăvara anului viitor”

Cea mai frecventă întrebare a gospodarilor care se trezesc cu pomii înfloriţi toamna este dacă e mai bine să lase florile sau să le rupă, în ideea de a nu epuiza planta. „Nu au ce să facă. Oricum, nu ajung să rodească. După ce înfloresc, cad petalele. Nu epuizează pomul, însă reduc numărul mugurilor de rod pentru primăvara anului viitor. Dacă rup acele flori, e acelaşi lucru, pentru că au pornit în vegetaţie. Mugurii de rod ai pomului pentru recolta anului viitor s-au format la sfârşitul lunii iunie. Spre mijlocul şi sfârşitul lunii iulie ştim deja ce muguri avem anul viitor. După iulie, nu se mai formează muguri de rod noi”, mai spune dr. Emil Chiţu.

Specialistul aminteşte însă că există şi alţi factori care pot duce la înflorirea pomilor. Printre ele se numără şi anumite boli fiziologice ale plantei.

"Înflorirea merilor toamna se mai instalează când frunza a fost afectată de rapăn, o boală fiziologică păgubitoare a mărului. Frunzele cad devreme, în mai, iunie, iar pomul intră forţat în repaos din cauza căderii frunzişului şi înfloreşte în toamnă, când condiţiile devin mai favorabile. Deci, în afară de determinarea climatică, prin secetă şi temperaturi ridicate, se mai întâmplă şi lucrul acesta. De asemenea, căderea frunzişului din cauza omizilor foliatoare poate avea acelaşi efect”, mai spune dr. Emil Chiţu.