Cum au ajuns 50 de argeşeni să vireze bani către două biserici fără voia lor: „Te trezeşti din senin că există undeva un sătuc Miercani, cu parohia aferentă“

Depunerea formularului 203, privind redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit FOTO Adevărul

Aproape 10.000 de contribuabili din Argeş apar în scriptele Adminstraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) judeţene drept finanţatorii a două sau mai multe unor ONG-uri, în condiţiile în care mulţi dintre aceştia susţin că nu şi-au dat acordul.

Posibila fraudă de proporţii a fost realizată prin completarea formularelor 230, care prevăd redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit către asociaţii non-profit. Neregula a reieşit după ce AJFP Argeş a verificat 75.000 de cereri înregistrate în judeţ de la începutul anului şi a decretat că există neclarităţi în privinţa a 13% dintre acestea, adică în jur de 9.750 de cazuri.

Potrivit legii, angajaţii ANAF sunt obligaţi să-i informeze privind redirecţionarea procentului din impozit doar pe cetăţenii a căror formulare au fost depuse „la pachet“ de către diverse entităţi non-profit. Practic, cei de la Fisc verifică faptul că oamenii chiar şi-au dat acordul pentru cedarea procentului de 2% către diverse ONG-uri.

AJFP Argeş: „Posibile erori/fraudă”

Persoanele notificate care nu recunosc entităţile către care figurează că ar fi direcţionat cele două procente din impozitul pe venit au posibilitatea, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, să semnaleze acest lucru organului fiscal de domiciliu pentru a opri efectuarea viramentului sumei. Finanţele argeşene fac deja o analiză a situaţiei care s-ar putea încheia cu dosare penale pentru fals şi uz de fals.

„Organele fiscale centralizează datele pentru a stabili toate situaţiile în care au fost identificate posibile erori/fraudă, aşteptând totodată şi returnarea notificărilor de la contribuabili cu privire la formularele depuse de aceştia. La finalul acţiunii, în funcţie de rezultatele analizei efectuate, urmează a fi sesizate organele competente, în vederea analizei, clarificării şi dispunerii pe cale de consecinţă, a măsurilor legale în vigoare”, precizează şeful AJFP Argeş.

În 9.750 de cazuri dintre cele 75.000 oamenii apar că au cotizat  către două sau trei ONG-uri. Oficialii AJFP Argeş au anunţat că au suspendat viramentele în conturile asociaţiilor suspecte.

Două parohii suspecte de fraudă

„Primeşti de la ANAF o înştiinţare cum că tot ai fi completat încă un formular 230, dar în numele Parohiei Miercani. Te trezeşti din senin că există undeva prin judeţ un sătuc Miercani, cu parohia aferentă. Habar n-ai, darămite sa-ţi fi dorit să virezi cei 2% către ea. Apoi, constaţi că mai sunt persoane care au păţit fix la fel“, a scris, pe Facebook, argeşeanca Raluca Nicula, relatând cazului soţului ei.

Se întreabă cum este posibilă apariţia acestor cazuri de fals şi uz de fals flagrant. În formulare 203 trebuie trecute numele, codurile numerice personale şi adresele. „Aproximativ 13% din totalul formularelor prelucrate de organele fiscale reprezintă cereri multiple depuse pentru două sau mai multe entităţi, caz în care se află şi două entităţi de cult din judeţul Argeş. Având în vedere că până în prezent peste 50 de contribuabili au răspuns notificării prin care ne comunică nedepunerea formularelor pentru cele două entităţi de cult, până la clarificarea situaţiei, AJFP Argeş suspendă efectuarea eventualelor viramente în conturile indicate“, a spus Lucreţiu Ioan Tudor, şeful AJFP Argeş. Oficialul de la Fisc spune că analizează situaţia, care s-ar putea încheia cu dosare penale.

Reporterii "Adevărul" au încercat fără succes să-i contacteze pe reprezentanţii celor două parohii.

„Au avut acces la baze de date“

Cine a transmis declaraţiile false în numele contribuabililor şi cum s-a realizat accesul la datele cu caracter personal este încă neclar. „Este evident că, în condiţiile în care s-au realizat declaraţii neadevărate în legătură cu intenţia unor persoane de a direcţiona o parte din impozitul datorat statului către alţi beneficiari decât cei din opţiunea lor este vorba de un act ilicit de natura unei infracţiuni. Entităţile care au realizat aceste declaraţii au avut acces la baze de date cu caracter personal ale contribuabililor respectivi, care, în principal, se găsesc la angajatori şi la autoritatea de muncă, dar nu numai. Posibilităţile sunt multiple. Teoretic, inclusiv baza de date a Finanţelor sau a Casei de Pensii, unde sunt înregistrate contribuţiile la bugetul de stat, poate fi o astfel de sursă. În practica actuală, este aproape imposibil de verificat sursa unei scugeri de informaţii. Poate că noul sistem de protecţie a datelor cu caracter personal care se va crea va rezolva  această chestiune“, a declarat, pentru „Adevărul“, avocatul Liviu Stancu.

La un salariu mediu brut pe economie de 4.162 lei, impozitul lunar pe venit este de 271 de lei, ceea ce înseamnă, cumulat, pe un an, 3.252 de lei. Din această sumă, către o entitate non-profit, contribuabilul poate direcţiona 2% (65 de lei).

Ce presupune procedura

Începând cu anul 2018, procedura de restituire a sumelor reprezentând până la 2% din impozitul pe veniturile din salarii şi din pensii aferente anului 2017 a fost modificată, iar ca element de noutate, pentru a veni în sprijinul contribuabililor persoane fizice care îşi exprimă susţinerea faţă de organizaţiile/fundaţiile/asociaţiile non-profit, noile reglementări au prevăzut ca sumele calculate şi datorate acestora să fie virate în conturile indicate în termen de cel mult 90 zile de la înregistrarea formularului depus de contribuabil sau entitatea beneficiară, pe bază de borderou, semnat şi stampilat.