Modernizarea spitalelor nu îi scuteşte pe pacienţi de acordarea "atenţiilor" pentru actul medical

Spitalul Judetean din Oradea

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea reprezintă unitatea sanitară cea mai complexă a judeţului Bihor, asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 200.000 locuitori din municipiul Oradea, respectiv a peste 600.000 locuitori ai judeţului pentru unele specialităţi, îndeplinind totodată şi funcţia de spital de urgenţă.

Are în structură 1007 paturi, acoperind 30 specialităţi medicale deservite de 10 laboratoare şi compartimente de investigaţii. Din punct de vedere imobiliar Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea are în structura sa şase clădiri distincte: Staţionar I, Staţionar II, Staţionar III, Ambulatoriul integrat al Spitalului cu Serviciul Administrativ, Laboratorul de Medicină nucleară şi Serviciul de Medicină legală

Medici condamnai pentru malpraxis

Scandalurile medicale nu lipsesc nici în Bihor. La finele anului 2011, Curtea de Apel Oradea s-a pronunţat în dosarul deschis pentru malpraxis pe numele anestezistului Vladimir Topală şi al ginecologului Radu Scridon, din cadrul Spitalului Municipal Beiuş. Cei doi sunt acuzaţi că ăn anul 2006,  2006, Marcela Gruie, o tânără de doar 28 ani le-a murit pe masa de operaţie, în timpul unei intervenţii de cezariană.

Magistraţii Curţii au admis recursurile formulate în cauză şi au redus pedeapsa aplicată ginecologului Radu Scridon de Tribunalul Bihor, de la 3 ani de închisoare la 2 ani de închisoare cu suspendare condiţionată pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În cazul anestezistului Vladimir Topală, judecătorii au menţinut pedeapsa de 3 ani de închisoare, cu suspendarea condiţionată pe o perioadă de probă de 5 ani.

Totodată, judecătorii Curţii de Apel Oradea au majorat daunele acordate celor doi copii rămaşi orfani de mamă, de la 50.000 euro la 60.000 euro sau echivalentul în lei la data plăţii, dar au redus daunele morale acordate soţului victimei, de la 50.000 euro la 25.000 euro.

Marcela Gruie (28 de ani) a murit pe 17 noiembrie 2006, în timpul unei operaţii de cezariană cu rahianestezie. Înainte cu două luni, pe 19 septembrie 2006, un medic cardiolog o diagnosticase cu tahicardie sinusală şi i-a prescris tratament, de care ulterior nici ginecologul şi nici anestezistul nu au ţinut cont.

În timpul intervenţiei chirurgicale, la doar 5 minute după anestezierea ei, femeia a făcut stop cardio-respirator, iar după 20 de minute a murit. În urma ei a rămas o fetiţă care atunci avea doar 4 ani şi un băieţel nou născut.

Autopsia a evidenţiat existenţa unei culpe medicale. Raportul de constatare medico-legal a arătat că, din punct de vedere tehnic, "operaţia de cezariană a fost corect executată", însă monitorizarea anesteziei a fost "deficitară", motiv pentru care nu s-a observat că tânăra a reacţionat negativ. "Moartea s-a datorat unor complicaţii hemodinamice, cel mai posibil survenite ca urmare a anesteziei aplicate", conchide raportul.

Nu se poate fără şpagă

Practicile din relaţia medic - pacient se practică în orice spital de stat din judeţ.  Şpaga diferă în funcţie de procedură şi de medic. Astfel, pentru o cezariană, suma care se dă medicului obstetrician merge este porne;te de la 150 de euro şi poate ajunge chiar şi la 300 de euro în funcţie de posibilităţile pacientei şi de medic, în timp ce pentru o naştere normal tariful oscilează între 150 de euro şi 200 de euro.

Anestezistul primeşte undeva la 50 de euro, în timp ce asistentele sunt “răsplătite” cu câte 10 lei.

Pentru operaţia de apendicită pacientul scoate din buzunar 100 de euro, în timp ce pentru hernia de disc “taxa” este de 260 de euro, acelaşi tarif fiind perceput şi pentru operarea unei tumori.