Locotenenţii lui Ceauşescu la Iaşi: Maria Ghiţulică şi Constantin Ciurlău, "cuplul" care a făcut legea în administraţie şi în beciurile Securităţii
0
Maria Ghiţulică a fost ultimul prim-secretar al Partidului Comunist la Iaşi, iar Constantin Ciurlău a condus sucursala Securităţii în timpul evenimentelor tulburi din decembrie '89, când zeci de oameni au fost schilodiţi în subsolurile Iaşiului.
Istoria comunismului la Iaşi este strâns legată de două nume, care au fost în fruntea compartimentelor celor mai "sensibile" în ultimii ani ai regimului: administraţia şi controlul populaţiei.
Maria Ghiţulică, ultimul prim-secretar al Partidului Comunist Român la Iaşi, s-a "evaporat" în decembrie '89, dar a rămas celebră datorită unui carnet găsit în biroul ei de la Casa Pătrată, care conţinea în jur de 100 de nume ale "persoanelor de sprijin" din judeţ.
Cei care au cunoscut înainte de '89 o descriu ca pe o femeie total dedicată doctrinei partidului, în faţa căreia nu mişca nimeni. Caracterul rece i-a atras şi porecla de "Lenuţa", după numele primei tovarăşe a ţării, Elena Ceauşescu.
Transferată la Iaşi în 1987, pe o funcţie ocupată în perioada noiembrie 1974 - august 1979 inclusiv de Ion Iliescu, a locuit în Copou într-o vilă de protocol luxoasă, pe strada Pinului.
A condus judeţul cu mână de fier şi s-a asigurat că în funcţiile de conducere nu se strecoară "elemente nesănătoase".
Din 22 decembrie 1989 nu se mai ştie nimic precis despre ea. A refuzat cu obstinaţie să acorde interviuri, a evitat orice ieşiri publice, iar fotografii de-ale ei sunt cvasi-inexistente.
Traseul Mariei Ghiţulică după Revoluţie este refăcut din informaţii disparate. Cert este că în 1990 a ajuns la Bucureşti, iar la începutul anilor 2000 locuia în Capitală într-un apartament cu şapte camere pe strada Londra, în zona ambasedelor, pe care l-a primit în timpul regimului Iliescu.
Maria Ghiţulică are acum în jur de 65-66 de ani şi trăieşte la Bucureşti alături de soţ şi de cei trei copii, doi băieţi şi o fată. "Soţul doamnei Ghiţulică, care trăgea nişte chefuri de pomină în Deltă, de-l întrecea şi pe Stalin la cât putea să bea, conduce acum, împreună cu cei doi băieţi, o mare bază de aprovizionare privatizată după 1989, iar fiica lor este secretară şefă la Ministerul Educaţiei", susţine Dumitru Rădăuceanu, fost director al Iprochim, Institutul de Proiectare în Industria Chimică în perioada comunismului, şi deputat de Iaşi în legislatura 1990-1992.
Celălalt nume greu al Partidului Comunist la Iaşi este Constatin Ciurlău, şeful filialei locale a Securităţii în perioada 1984-1989. În decembrie 1989, o mână de intelectuali, grupaţi în jurul lui Ştefan Prutianu, Vasile Vicol, Cassian-Maria Spiridon, Titi Iacob sau Petrică Duşa, au încercat să organizeze o mişcare revoluţionară de amploare împotriva regimului comunist.
Unii istorici vorbesc despre evenimentele de la Iaşi, ca despre sămânţa Revoluţiei din '89. Tentativa de revoltă a fost înăbuşită însă crunt de oamenii Securităţii încă din data de 14 decembrie, iar grupul intelectualilor a fost pedepsit crunt în beciurile partidului la ordinul lui Constatin Ciurlău.
Ciurlău este de altfel singurul din grupul infamilor torţionari care a mai fost adus cu forţa "în lumina reflectoarelor" după decembrie 1989. În 2006, a dat declaraţii în legătură cu desconspirarea sa ca agent al Poliţiei Politice. Atunci declara relaxat, din poarta vilei sale construite în localitatea ieşeană Valea Lupului, că se bucură că n-a fost acuzat de poliţie politică înainte de 1984.
„Nu-i acuz de nimic pe cei de la CNSAS. Au procedat conform legii. Trebuie să vă spun însă că nu am făcut nimic ilegal. Tot ce era împotriva orânduirii socialiste sau împotriva Partidului Comunist era prevăzut în Codul Penal al Republicii Socialiste România. Deci nu făceam nimic ilegal“, a răspuns colonelul în rezerva pentru Ziarul de Iaşi.
Ultimele informaţii despre Constantin Ciurlău spun că a candidat în vara anului 2012, din partea unui partid politic obscur, pentru funcţia de primar al localităţii ieşene Rediu.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
