Noua şosea din munţi s-a blocat într-un loc istoric: tranşeele din Primul Război Mondial unde românii s-au apărat eroic
0Tranşeele care au brăzdat munţii Vâlcan în Primul Război Mondial au fost reamenajate şi transformate în atracţii turistice. În locul din Pasul Vulcan, unde în toamna anului 1916 românii au luptat eroic se poate ajunge pe o şosea modernă, construită însă doar pe jumătate.
Şoseaua construită prin Pasul Vulcan, o trecătoare legendară din Munţii Carpaţi, a rămas asflatată doar pe un sector de opt kilometri până la limita judeţelor Hunedoara şi Gorj. Din vârful muntelui, continuă cu un drum de pământ şi piatră, aproape inaccesibil, care coboară spre localitatea Schela (judeţul Gorj), aflată la circa 20 de kilometri. Deşi se opreşte pe crestele Masivului Vâlcan, într-un loc îndepărtat de civilizaţia urbană, autorităţile din municipiul Vulcan i-au dat şoselei o importanţă turistică, mizând pe istoria bogată în evenimente a zonei.
Vechile tranşee – popasuri turistice
La capătul şoselei de munte se văd urmele tranşeelor săpate în Primul Război Mondial, când Pasul Vulcan şi Valea Jiului au fost locurile unor bătălii crâncene între Armata română şi Armatele germană şi austro-ungară. Mai multe tranşee au fost reamenajate, iar sârma ghimpată, tunurile vechi de peste un secol şi alte dispozitive militare au reapărut în preajma lor, oferind oaspeţilor priveliştea unui front de luptă părăsit. La sfârşitul lunii august, trecătoarea s-a animat, când membrii Asociaţiei pentru Tradiţii Ostăşeşti au reprodus aici o scenă de luptă din Primul Război Mondial, purtată între trupele române şi cele germane. Evenimenul în care au fost omagiaţi ostaşii români a inaugurat astfel unul dintre primele popasuri cu tematică istorică, iar pe acelaşi drum vor mai fi amenajate şi alte astfel de locuri.
„Avem în program să construim pe întregul drum, denumit Drumul dacilor, Drumul lui Mihai Viteazul, Drumul Poştalioanelor, popasuri turistice. De exemplu, Popasul Izvorul lui Mihai Viteazul sau Popasul La stânci, unde cetăţeanul să se oprească, să se odihnească. Va fi un traseu foarte frumos atât pentru cei care vin în vizită”, relata Gheorghe Ile, primarul Vulcanului.
În urmă cu doi ani, în Pasul Vulcan, aflat la 1621 metri altitudine, a fost ridicat un complex statuar dedicat eroilor din Primul Război Mondial, care cuprindea o cruce, dar şi busturile generalilor Ion Culcer, Dumitru Cocorăscu, precum şi al regelui Ferdinand I. La sfârşitul lunii august, aici au mai fost dezvelite alte patru busturi: al reginei Maria, al Ecaterinei Teodoroiu, al generalului Ion Dragalina, comandantul Armatei I Valea Jiului şi al locotenentului Emil Popovici, comandantul Companiei 11 – Gorj, distins în bătăliile din Valea Jiului.
Germanii i-au învins pe români în Valea Jiului
În toamna anului 1916, Pasul Vulcan şi împrejurimile sale au fost locul mai multor bătălii purtate de forţele Armatei 1 române şi forţele Armatei 9 germane. Un general german descria în memoriile sale, cât de greu îi era armatei sale să înainteze prin zona apărată de români. „Ca un zid imens se ridicau Munţii Vulcan (lăţime orizontală de 5 – 6 kilometri), din valea adâncă a Jiului românesc (altitudine 1.000 de metri), spre coama înălţimii, aflată la 1.700 de metri. Trecătoarea Surduc propriu-zisă (spărtura Jiului prin munţi) nu putea fi în niciun caz, cucerită pe front. Şoseaua nu putea fi cucerită decât prin învăluirea coamei Munţilor Vulcan pe la Vest şi Est”, scria generalul de infanterie Erich von Falkenhayn, în „Campania Armatei a 9-a germane împotriva românilor şi ruşilor 1916 – 1917”.
Prima dintre bătăliile din Valea Jiului, în care s-a distins generalul Ion Dragalina, a oprit înaintarea germanilor spre Târgu-Jiu. Generalul român a fost rănit grav însă, în 12 octombrie 1916, în timp ce se afla în recunoaştere în Defileul Jiului. Maşina sa a fost atacată cu rafale de armă în apropiere de mănăstirea Lainici. Câteva zile mai târziu, Ion Dragalina a murit în spital, în urma unei septicemii. În toamna târzie a anului 1916, germanii au reuşit străpungerea apărării forţelor române şi forţarea Munţilor Carpaţi, prin trecătorile Surduc şi Vulcan. A două bătălie din Valea Jiului, pierdută de români, a permis forţelor germane ca în scurt timp se ocupe Muntenia şi Dobrogea.
Locul legendar din munţi
Pasul Vulcan, o veche trecătoare din Carpaţi, situată la altitudinea de peste 1600 de metri, face legătura dintre Depresiunea Petroşani şi Oltenia. Zona a fost în trecut, până la construcţia şoselei prin Defileul Jiului, o importantă cale de acces a Ţării Haţegului şi a Transilvaniei spre nordul Olteniei. Prin Pasul Vulcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge în Viena, în anul 1600, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului. În prezent, Pasul Vulcan tinde să devină o staţiune turistică, care atrage prin frumuseţea peisajelor montane. Zona este amintită şi de scriitorul Jules Verne, în romanul său „Castelul din Carpaţi”.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
