FOTO Sarmizegetusa Regia şi-a schimbat înfăţişarea după prima ninsoare. Imaginile spectaculoase din vechea capitală a Daciei
0Prima zăpadă abundentă din această iarnă a transformat priveliştea Sarmizegetusei Regia, unul dintre cele mai populare obiective turistice din România.
Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a dacilor din Munţii Orăştiei, şi-a schimbat înfăţişarea după prima ninsoare abundentă din această iarnă.
Administraţia sitului UNESCO a publicat mai multe fotografii ce înfăţişează ruinele templelor antice acoprite de zăpadă. Monumentul istoric va rămâne deschis publicului pe tot parcursul iernii, zilnic, între orele între orele 9:00 şi 18:00.
Sarmizegetusa Regia datează de peste două milenii, iar ruinele ei se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu, supranumit „muntele sfânt al dacilor“.
În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, cu temple misterioas. Aici au fost descoperite în ultimii ani mai multe tezaure preţioase de bijuterii şi monede antice de aur şi argint, multe dintre obiecte fiind considerate unice. În ultimii ani, Sarmizegetusa Regia a devenit cea mai vizitată cetate dacică.
Vă recomandăm să citiţi şi:
După aproape o lună în care accesul publcului a fost interzis în Sarmizegetusa Regia, timp în care a fost refăcut marele templu circular, aşezarea dacică din Munţii Orăştiei i-a întâmpinat din nou, pe turişti, cu porţile deschise.
Arheologii au scos la lumină o alee antică, ramificaţie a celebrului drum pavat din Sarmizegetusa Regia şi un construcţie misterioasă, ridicată deasupra templelor dacilor, despre a cărei existenţă nu s-a ştiut până în prezent.
Sarmizegetusa Regia va fi deschisă publicului, după aproape o lună de la începerea lucrărilor de reabilitare a Marelui Sanctuar Solar.
O mulţime de date false despre situaţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea aşezărilor antice, a fost ascuns, susţine arheologul dr. Aurora Peţan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile şi de degradarea acestora.