Cum a fost „căpuşată” primăria de şefii cetăţii medievale: excursii de lux, sporuri aberante şi angajări la discreţie
0Şefii Cetăţii Devei au profitat din plin de funcţiile primite o dată cu înfiinţarea noului Serviciu de administrare a monumentului medieval. Aici lucrează peste 30 de oameni, unii având beneficii la care puţini români ar putea spera.
Un serviciu înfiinţat la sfârşitul anului 2016 de Primăria Deva, pentru a administra şi promova Cetatea Devei, a devenit subiectul unui scandal, în urma controlului intern efectuat de conducerea instituţiei. Raportul publicat de primărie arată cum a fost „căpuşat” bugetul local de angajaţii şi şefii Serviciului Public Administrare Cetate (SPAC), potrivit raportului Corpului de control al primarului.
În timp ce monumentul istoric s-a înfăţişat turiştilor ca o cetate părăsită, cu încăperi pustii, în care nu există ghizi, îngrijitori şi panouri informative pentru vizitatori, un loc în care anul trecut un turist şi-a pierdut viaţa după ce s-a prăbuşit de pe ziduri, în statele de plată ale serviciului figurează 33 de salariaţi, majoritatea la birouri, dintre care patru cu funcţii de conducere şi 20 cu funcţii contractuale de execuţie şi nouă muncitori. „S-a constatat că salarizarea mai multor angajaţi nu este conformă cu postul pe care îl ocupă şi că aceştia nu au vechimea sau studiile prevăzute de lege”, se arată în raportul Corpului de control.
Acuzaţii grave
De asemenea, primăria informează că directorul SPAC şi-a întocmit singur contractul individual de muncă, în care şi-a acordat un spor de 15 la sută pentru condiţii vătămătoare de muncă şi apoi o majorare cu 20 la sută a salariului. Majorări salariale au primit şi alţi angajaţi ai serviciului, fără însă ca contractele şi actele adiţionale să fie semnate de conducerea primăriei. De asemenea, o mulţime de contracte de achiziţii au fost efectuate defectuos, fără înştiinţarea primăriei.
Maşinile de serviciu erau folosite în scopuri personale de şefii SPAC, pentru deplasări în afara municipiului, iar 24 de salariaţi au primit telefoane mobile de ultimă generaţie şi le erau plătite abonamentele de primărie, chiar dacă le foloseau în scop personal. Echipa de control a mai stabilit că în 2017, administratorii cetăţii au cheltuit peste 34.000 de lei pentru diverse deplasări, ocazii cu care s-au cazat la hoteluri de lux, de patru şi cinci stele, deşi legea permite decontarea cheltuielilor doar pentru cazare la hoteluri de trei stele. Conducerea Primăriei Deva nu a putut fi contactată pentru a preciza dacă vor fi luate măsuri ca urmare a raportului de control.
Spre deosebire de Cetatea Devei, la Castelul Corvinilor lucrează circa 25 de angajaţi, care se ocupă de administrarea a trei muzee, Muzeul Castelului Corvinilor, Muzeul Breslelor şi Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie, de îngrijirea a peste 40 de încăperi ale monumentului, cel mai vizitat din judeţ, şi a celor patru hectare din jurul lui.
Cetatea Devei a fost vizitată în 2017 de mai puţin de 200.000 de turişti, având încasări, prin vânzarea biletelor la telecabină, de 1,45 milioane lei. Castelul Corvinilor a avut peste 330.000 de vizitatori şi încasări de 6.2 milioane lei în anul 2017.
Cetatea de-a lungul secolelor
Cetatea Devei a fost în trecut una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit. Potrivit istoricilor, cetatea regală a Devei care cuprindea un domeniu întins a intrat în 1444 în posesia lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Alături de ea au fost preluate şi 56 de sate, precum şi minele de aur din Munţii Apuseni, care aparţineau domeniului cetăţii. Conform documentelor din secolele trecute, Cetatea Devei era compusă din trei incinte succesive, legate în spirală. Prima şi cea de-a doua incintă aveau forme ovoidale, iar cea de-a treia era reprezentată de un traseu semicircular.
Pe latura sudică exista un palat datând, potrivit istoricilor, din secolul XIII, iar pe latura nordică o altă clădire supraetajată. În 1579, în cetatea Devei a fost întemniţat episcopul Francisc Dávid (1520 – 1579), predicatorul protestant şi episcopul întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania. David Francisc a murit la Deva în acelaşi an, în închisoarea în care fusese întemniţat pentru erezie. În vremea răscoalei din 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cetatea a fost loc de refugiu pentru nobilime. Cetatea Devei a fost distrusă de în urma unei explozii petrecute în 13 august 1849, în depozitul de muniţii. În explozie au pierit soldaţii din garnizoana cetăţii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Aproape o oră a durat operaţiunea de salvare a 17 turişti, blocaţi pe traseu, în telecabina cu care urcau la Cetatea Devei. A fost nevoie de intervenţia pompierilor pentru a-i scoate teferi din telecabină.
Proiectul de restaurare a incintelor exterioare ale Cetăţii Devei a stârnit controverse. Istoricul Adrian Rusu susţine că rezultatul lucrărilor derulate pe parcursul a trei ani, finalizate zilele trecute, a ştirbit din autenticitatea monumentului istoric. Arhitecţii îi contrazic opinia, susţinând că toate lucrările au primit avizele Comisiei Monumentelor Istorice şi au fost supravegheate de specialişti.
Unul dintre marile mistere din istoria Devei este legat de distrugerea definitivă a cetăţii Devei, în 13 august 1849, la câteva luni după ce garnizoana ei fusese nevoită să se predea armatelor revoluţionare din Transilvania. O legendă de dragoste neîmplinită face parte din explicaţiile dezastrului.
Se încarcă comentariile...
