Trei lucruri esenţiale care arată că războiul din Consiliul Judeţean Galaţi este un circ ieftin, politicianist

Imagine de la şedinţa de constituire a CJ Galaţi FOTO C Crângan

Chiar dacă politicienii din Galaţi au vrut să lase impresia că au procedat legal la constituirea Consiliului Judeţean şi că fiecare dintre tabere (PSD de o parte, PNL de cealaltă parte, restul partidelor au avut rol de pendul) deţine adevărul absolut, realitatea este cu totul alta: majoritatea acţiunilor sunt de pătrunse de un politicianism parşiv, ca-n anii 50.

Scandalul legat de constituirea şi apoi desfiinţarea Consiliului Judeţan Galaţi a scos la iveală, în plina ei splendoare, adevărata faţă a politicienilor de la malul Dunării. S-a putut vedea, astfel, că judeţul este controlat de o mână de oameni al căror ţel nu este bunul mers al lucrurilor în favoarea cetăţenilor, ci doar satisfacerea intereselor personale şi ale grupului politic de care aparţin.

Această concluzie, oricât ar părea de dură, se bazează pe trei lucruri esenţiale legate de războiul din Consiliul Judeţean, totul pe fondul faptul că scenariul acesta controversat a fost aplicat în mai multe consilii locale din judeţ, ca un fel de strategie, blocându-se practic actul administrativ.

1. Invalidarea mandatului lui Marius Stan s-a făcut ilegal

În ciuda faptul că liderii PSD (acompaniaţi de cei ai ALDE, dar şi de o parte din UNPR) au declarat răspicat că invalidarea mandatului de consilier judeţean al lui Marius Stan este legală, situaţia este departe de a fi aşa.

De fapt, potrivit legii, Consiliul Judeţean nu validează mandatele consilierilor, ci doar constată existenţa lor. Validarea este treaba Biroului Electoral Judeţean (condus, de altfel, de un judecător) şi este rezultanta alegerilor locale, nu a jocurilor administrative.

Potrivit legii, Consiliul Judeţean poate constata încetarea unui mandat în condiţiile prevăzute de lege: retragerea sprijinului politic, deces, cauze juridice (cum ar fi condamnarea definitivă la pedeapsa cu închisoarea sau incompatibilitatea), pierderea cetăţeniei române s.am.d.

Odată stabilit faptul că invalidarea mandatului lui Marius Stan a fost un abuz grosolan instrumentat de europarlamentarul PSD Dan Nica şi de senatorul ALDE Eugen Durbacă, rămâne în discuţie interpretarea dată de reprezentanţii PNL evenimentelor. Interpretarea care este şi ea grav alterată de ideea că prefectul „a ţinut cu ursul” şi că avea obligaţia să intervină în timpul şedinţei de constituire.

Ei bine, situaţia este şi aici clară: prefectul nu avea dreptul să intervină, deci de obligaţie nici nu poate fi vorba. Conform uzanţelor stabilite prin lege, prefectul doar convoacă adunarea constitutivă a CJ, la care are statut de invitat, şedinţa fiind condusă de decanul de vârstă dintre consilieri. Strict juridic, prefectul avea exact aceleaşi drepturi de interveni în desfăşurarea şedinţei cam câte aveau şi cameramanii televiziunilor sau portarul de la primărie.

2. Decizia instanţei este corectă, dar pe alocuri confuză

Decizia Tribunalului Galaţi în litigiul dintre Marius Stan şi CJ este în esenţa ei corectă, chiar dacă are o serie de elememente care induc confuzie.

Un lucru este însă de neclintit: hotărârea constitutivă a CJ a fost desfiinţată, iar hotărârile de alegere a preşedintelui şi vicepreşedinţilor instituţiei au fost şi ele declarate nule, cu posibilitatea de fi atacată decizia judecătorească în ceea ce le priveşte.

Potrivit Codului de Procedură Civilă, actele administrative desfiinţate prin decizia instanţei de fond îşi suspendă de drept efectele până la o decizie definitivă şi irevocabilă.

Cu alte cuvinte, CJ Galaţi nu mai există. De asemenea, nici cei care ocupau funcţiile de conducere ale instituţiei nu mai au dreptul legal de a acţiona în numele ei. Toate deciziile luate în acest interval sunt lovite de nulitate absolută, iar toate cheltuielile făcute (salarii, deplasări etc) sunt imputabile de către Curtea de Conturi.

În aceste condiţii, convocarea CJ de către consilierul judeţean Costel Fotea (vă reamintim că hotărârea CJ nr. 120 din 21 iunie 2016, de alegere a acestuia, a fost desfiinţată de instanţă) este ilegală.

3. CJ nu există, deci trebuie (cândva) convocat de prefect

În condiţiile date, convocarea CJ, pentru o nouă adunarea constitutivă şi validarea mandatului lui Marius Stan nu o putea face decât prefectul Dorin Otrocol.

Aici intervine însă una dintre hibele deciziei judecătorilor. De fapt, prefectul nu poate lua o astfel de decizie decât în situaţia în care hotărârea instanţei devine definitivă şi irevocabilă. Altfel, ea nu este executorie decât în măsura în care suspendă o serie de acte administrative şi efectele acestora.

Or, la data de 23 august, când  consilierii judeţeni de la Galaţi s-au întâlnit pentru a valida mandatul lui Stan (aşa cum au decis judecătorii), hotărârea nu era definitivă (nici acum nu este , dat fiind că deja a fost atacată), deci prefectul nu putea interveni. Nu avea dreaptul legal de a face o convocare constitutivă.

Cu alte cuvinte, ne aflăm într-un vid legislativ vădit, care construieşte un paradox: fie se încalcă legea la convocarea CJ, fie se încalcă legea prin nerespectarea obligaţiei stabilite de judecători ca mandatul lui Marius Stan să fie validat în 15 zile.

Probabil că ar fi fost de preferat o a doua variantă, având în vedere principiul de drept care spune că aplicarea unei hotărâri judecătoreşti nu se poate face cu încălcarea legii.

De aici însă şi până la circul declanşat de liberali este cale lungă şi profund contaminată de interesele electorale (în esenţă meschine) pe termen scurt ale liderilor locali ai partidului.

Una peste alta, rămâne stupefiant diletantismul aparatului juridic din Consiliul Judeţean, care a lăsat lucrurile vraişte (pe tot parcursul acestui circ, începând cu invalidarea abuzivă şi terminând cu convocarea ilegală a ultimei şedinţe), demonstrând, fără dubiu, că acolo trebuie făcută o reformă serioasă. Adică aduşi nişte profesionişti în locul slugilor de partid care au fost proţăpite acolo în ultimul deceniu.