Reacţia unui psiholog faţă de iniţiativa scoaterii orei de muzică din programa şcolară: „Este o mare greşeală, muzica ajută la relaţionarea cu ceilalţi”

Muzica este o metodă de destresare. Foto:Hafha.com

Programa şcolară a clasei a VIII-a ar putea fi modificată, astfel că ora de muzică riscă să fie scoasă, potrivit unei variante de plan-cadru de învăţământ. Această idee care se află momentan în dezbatere publică a stârnit numeroase reacţii. Psihologul Valentina Băjan a explicat pentru „Adevărul” de ce măsura aceasta i-ar putea afecta pe copii.

La sfârşitul anului 2015, Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, a propus în dezbatere publică trei variante de programe pentru învăţământul gimnazial. Una dintre aceste variante propune reducerea numărului de ore de muzică şi a stârnit numeroase reacţii în mediul virtual.

Printre cei care s-au declarat  împotriva scoaterii din programa şcolară a orei de Muzică se află şi membrii Corului Madrigal.

„Suntem convinşi că asimilarea unor concepte muzicale în gimnaziu nu înseamnă automat transformarea copiilor în muzicieni şi nici nu presupune forţarea acelora mai puţin talentaţi. Orele de muzică înseamnă apropierea elevilor de artă în general, atât de puţin pusă în valoare de către programa actuală din învăţământul preuniversitar. Aceste ore deschid orizontul celor mici în etapa cea mai importantă a formării lor ca indivizi, trezindu-le apetitul şi către alte forme de artă – teatru, dans, film. Muzica, de fapt, are chiar acest rol de liant între multiple arte, iar cunoştinţele şi sentimentele acumulate pe parcursul orelor din gimnaziu influenţează în mod decisiv tinerii în formarea lor ca indivizi, responsabilizându-i şi oferindu-le noi perspective în viaţă”, au explicat reprezentanţii Corului Madrigal.

Corul Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin” şi Programul Naţional Cantus Mundi sunt în avangarda acestei lupte pentru normalitate, pentru menţinerea fiecărei ore de muzică în şcolile din România. Mai mult decât atât, aceştia solicită reluarea orelor de cor, una dintre cele mai bune metode de integrare socială a tinerilor, de creştere a gradului de toleranţă şi de scădere a discriminării de orice fel.

Sistemele de educaţie din alte părţi ale lumii pun mare accent pe muzică

„De curând, preşedintele Barack Obama a semnat o lege, trecută în unanimitate prin Congresul american, conform căreia, pentru prima dată peste Ocean, muzica este considerată materie esenţială în educaţie. Cercetări unanime au demonstrat fără tăgadă rolul esenţial pe care-l are muzica asupra dezvoltării armonioase a fiecăruia dintre tineri, iar ţările nordice, renumite pentru sistemele educaţionale de top, pun mare accent pe predarea muzicii în şcoli, atât ca teorie, cât şi ca practică”, spun reprezentanţii Corului Madrigal.

Demersul de susţinere a păstrării orelor de muzică în şcolile din România are la bază argumente solide, ce ţin de dezvoltarea armonioasă a copiilor.

„Sunt curioasă dacă în această decizie de scoatere din programa şcolară a muzicii au fost luate în considerare şi aspectele psihologice ale unei asemenea măsuri. Probabil s-a ajuns în acest punct din cauza interesului scăzut al elevilor şi a reacţiilor acestora faţă de modul de predare. Ar trebui luate în considerare efectele favorabile ale muzicii asupra vieţii interioare a individului. Există terapii prin muzică ce vindecă diverse tulburări psihice sau ajută la tratarea bolilor apărute la diverse organe ale corpului. În mai multe domenii ce se ocupă cu studiul şi  menţinerea stării de sănătate (neurologie, psihiatrie, psihologie) a fost recunoscut beneficiul ascultării muzicii pe lângă alte tratamente urmate. Copiii au nevoie de aceste ore de muzică deoarece îi ajută să se dezvolte psihic armonios, îi poate echilibra emoţional”, a explicat pentru „Adevărul”, Valentina Băjan, psiholog.

Muzica „prelucrează” emoţiile

„Din punct de vedere psihologic, muzica reprezintă o modalitate de prelucrare a emoţiilor, de descărcare a tensiunilor intrapsihice care, pe termen lung, se pot transforma în diverse simptome. În «colaborare» cu alţi factori, acestea pot evolua în tulburări psihice. Muzica înseamnă trăiri pozitive ce aduc relaxarea, bucuria în minte, trup şi suflet. S-a demonstrat că muzica este de fapt şi o modalitate de autovindecare şi alinare în momentele dificile de tristeţe şi durere”, a spus Valentina Băjan, psiholog.

De asemenea, psihologul atrage atenţia şi asupra faptului că muzica este o metodă de destresare care, dacă nu le  este predată şi exemplificată tuturor copiilor, unii dintre ei nu au posibilitatea de a intra în contact cu acest domeniu minunat şi cu beneficiile ei.

De ce nu trebuie să privăm copilul de ora de muzică

„Relaţionarea cu ceilalţi este foarte importantă, iar muzica pune în contact oamenii şi îi ajută să comunice, să stabilească relaţii. De ce să-I lipsim de aceste căştiguri? Pe termen lung, dacă îi privăm de aceste binefaceri, când vor creşte, există posibilitatea ca în cazul în care părinţii nu le cultivă în particular interesul pentru muzică, să devină persone mai sărace în resurse interioare, mai puţin sensibile la frumos”, a explicat pentru „Adevărul”, Valentina Băjan, psiholog.

La ce folosesc resursele interioare

„Resursele interioare sunt esenţiale în depăşirea situaţiilor dificile din viaţă, la o dezvoltare psihică mai echilibrată, la o relaţionare bună atât cu propria persoană cât şi cu cei din jur. Cu alte cuvinte, fără muzică este ca şi cum le-am tăia din aripile ce-I ajută să zboare prin lume. Probabil că sunt copii ce nu doresc să mai facă muzica la şcoală. Cred că ei nu resping disciplina în sine, ci modul în care aceasta este predată. Ar fi mai eficient şi util să se pună accent pe partea practică a acestei materii în detrimentul părţii teoretice, astfel încât să nu mai fie respinsă. Ar fi util de întrebat copiii în ce măsură mai cântă în cor la ora de muzică. Câte şi ce melodii  se ascultă în timpul acestor ore? Nu tuturor copiilor le plac toate legumele, dar asta nu înseamnă că nu-i mai hrănim cu ceea ce este sănătos. Trebuie doar să selectăm legumele şi modalitatea prin care le preparăm, aşa este şi în cazul muzicii. Oricât de mult ne-ar plăcea să ne creştem copiii într-o libertate deplină, nu trebuie să uităm de ceea ce este bun pentru dezvoltarea lor ulterioară. Trebuie să ţinem cont de ceea ce au ei de obiectat şi sub ce formă, dar în aşa fel încât să le fie de ajutor măsurile luate, ca un stâlp de susţinere în dezvoltarea lor ulterioară”, a explicat Valentina Băjan, psiholog.

Potrivit Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, până pe 22 ianuarie au loc consultări online prin intermediul unui chestionar, precum şi dezbateri faţă în faţă la nivel judeţean. În perioada 23 ianuarie – 7 februarie 2016, se vor analiza propunerile primite în cadrul procesului de consultare şi revizuirea proiectului de plan-cadru. Validarea din punct de vedere ştiinţific a proiectului revizuit va avea loc în perioada 8-10 februarie 2016.