La un an după tragedia din Constanţa, doctorul Angel Trifan a scris un mesaj emoţionant despre colegii săi care au pierit în apele Lacului Siutghiol

A trecut un an de când patru salvatori şi-au pierdut viaţa în apele reci ale Lacului Siutghiol. Elicopterul SMURD în care aceştia se aflau tocmai transportase un pacient de la Tulcea, la Spitalul Judeţean Constanţa, şi mergea să realimenteze cu combustibil. La scurt timp, aparatul de zbor s-a prăbuşit. Tragedia a lăsat urme adânci în sufletele familiilor, prietenilor şi colegilor victimelor.

Doctorul Angel Trifan, medic coordonator UPU-SMURD Galaţi a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj emoţionant despre fatidica zi din decembrie 2014.

„Acum 1 an, pe la ora 16.30, încheiam o gardă pe elicopter - timpul efectiv când se putea zbura pe lumină - fiind împreună cu Horaţiu Caracaş. Telefoanele noastre au început să sune în disperare. Disperarea colegilor, cunoscuţilor, prietenilor şi a familiei, care nu ştiau nimic de noi. Căzuse un elicopter în lacul Siutghiol!!! Un elicopter SMURD! Uşurarea celor care ne-au sunat s-a transformat în tristeţea şi disperarea noastră. Iniţial în speranţă, având în vedere ştirile şi informaţiile contradictorii, aproape imediat în neputinţă, disperare, tristeţe nemărginită, un urlet tânguitor care încerca să răzbească afară din noi”, a mărturisit doctorul Angel Trifan, medic coordonator UPU-SMURD Galaţi.

„Se prăpădiseră nişte colegi”

„Pe Laura, Gabriela şi Ginel îi cunoşteam. Pe Petrică îl ştiam doar din auzite. Lacrimi ne-au scăldat faţa în şiroaie. Încercam să vorbim cât mai puţin unul cu altul, pentru ca celălalt să nu audă vocea sugrumată. Aceleaşi sentimente s-au amplificat exponenţial, când în urbea mea natală, Brăila, ne-am adunat colegi de la Aviaţie şi SMURD Constanţa, Iaşi şi Galaţi (18 oameni de la noi) şi întregul oraş Braila, ca să o petrecem pe ultimul ei drum, pe cea care a fost dr. Laura Vizireanu. Unii colegi fuseseră şi la celelalte înmormântări ale membrilor echipajului. Erau ca nişte umbre, li se vedeau doar ochii în fundul capului. Sirenele ambulanţelor din cortegiul funerar mi-au sfâşiat atunci sufletul şi inima. Am realizat încă o dată cât de fragili putem fi noi, cei care zi de zi ne ridicăm în aer să salvăm vieţi. Pentru că aşa dorim şi simţim. Pentru că ne place.

Ne-am amintit primele dimineţi din primele gărzi de elicopter şi discuţiile noastre, impresiile împărtăşite între noi. Secrete. Privirea petrecută până nu se mai vedea partenerul nostru de viaţă, îmbrăţişarea caldă a copiilor dimineaţa, rugăciunile de dimineaţă, speranţa întoarcerii acasă şi, desigur, rugile noastre în inevitabilele momente de cumpănă din timpul misiunilor, cu sau fără pacient. Încrederea oarbă în colegii noştri piloţi. Cinste lor! La fel cum la sfârşitul fiecărei misiuni terestre le mulţumesc colegilor şoferi paramedici că m-au adus cu bine la spital timp de 8 ani de zile, la fel la fiecare aterizare, de un an şi jumătate le mulţumesc piloţilor că au grijă de noi.

Obiceiul meu au început să îl aibă şi colegii mei mai tineri, lucru care mă bucură. Elicopterele din toată ţara au fost oprite de la zbor şi verificate temeinic. Un sistem de urgenţă ultraperformant, imaginat în urmă cu 25 de ani de un om cu viziuni de neegalat. Aproape, dar nu toţi din ţară am continuat să facem misiuni aeromedicale. Prima misiune după accident, am efectuat-o după un viscol naprasnic, eu la Galaţi şi Diana Cimpoeşu la Iaşi, în aceeaşi zi, simultan, spărgând astfel gheaţa”, a scris pe pagina sa de Facebook, doctorul Angel Trifan.

„Misiunile aeromedicale sunt frumoase, palpitante, dar şi foarte periculoase”

„Suntem invidiaţi, dar şi admiraţi pentru ele. Pentru tot ceea ce unii nu pot fi, sau pentru ceea ce putem vedea şi face în locul lor. De ce? Pentru că pe lângă curaj şi determinare, trebuie să fii un profesionist absolut, o elită. Galaţiul are astfel de oameni: şapte medici şi nouă asistenţi (şapte fete şi 9 băieţi) zboară cu elicopterul SMURD. Nu fac strict doar elicopter, fac şi maşină, UPU şi dispecerat. Sunt mândru tare de ei! Au vocaţe ş har, sunt adevăraţi profesionişti! Pericolul este omniprezent în prespital. L-am simţit şi adineaori, când, plecând în a şaptea misiune din garda de 24 de ore pe maşina SMURD, un individ era să ne spulbere. Cu atât mai mult când suntem pe elicopter.

Avem sprijinul familiilor noastre. Odată ce te-ai ridicat în zbor de la sol, permanent vei ridica privirea spre văzduh. Iar bruma aia de câştig suplimentar pentru orele de zbor efectiv nu ar trebui să nască pizmă. Deloc! Gândurile acestea sunt pentru colegii mei Petrică, Ginel, Gabriela şi Laura, care acum un an au pierit cu 348 în apele Lacului Siutghiol. Veţi rămâne mereu în inima noastră! Dumnezeu să vă odihnească!”, a conchis doctorul Angel Trifan, medic coordonator UPU-SMURD Galaţi.

Reamintim că un elicopter SMURD s-a prăbuşit luni, 15 decembrie 2014, în lacul Siutghiol din Constanţa, la ora 16.11. Aparatul de zbor, care se îndrepta spre Mihail Kogălniceanu, efectuase o misiune medicală şi trebia să alimenteze cu combustibil. La bord se aflau patru persoane: pilotul Petre Cătuneanu, copilotul Ginel Claudiu Crăcănel, medicul SMURD Laura Vizireanu şi asistenta medicală Gabriela Camelia Harton. Cei patru salvatori au supravieţuit iniţial impactului şi au strigat după autor, implorând să fie salvaţi. După 20 minute, trei dintre ei au dispărut în apă.

Medicul Laura Vizireanu a reuşit să rămână agăţată de coada elicopterului, care ieşea din apă. A fost scoasă la mal, resuscitată şi dusă la spital, unde a murit după câteva ore. Copilotul Ginel Claudiu Crăcănel a fost scos la mal, fără semne vitale, după 5 ore de stat în apa rece de 2-3 grade Celsius. Pilotul Petre Cătuneanu a fost găsit şi el, mort, la miezul nopţii. Ultima victimă, asistenta Gabriela Camelia Harton, era însărcinată şi tocmai îşi anunţase logodnicul de acest lucru, trimiţându-i un SMS din elicopter, cu scurt timp înainte de prăbuşire.