Cele mai gătite reţete vegetariene şi de post la români. Cu totul surprinzător, cartofii prăjiţi nu intră în top 7
0
Fasolea domină, de departe, preferinţele culinare ale românilor în perioadele în care vor să stea departe de carne, peşte şi lactate. Cartofii încearcă să ţină pasul cu fasolea, iar sarmalele nu lipsesc de pe masă nici măcar atunci când vine vorba de post.
Un sondaj de opinie realizat recent printre români în legătură cu preferinţele lor culinare a scos la iveală faptul că „regina” posturilor şi a dietelor vegetariene rămâne pe mai departe fasolea, în ciuda avalanşei de preparate din soia care imită carnea sau brânzeturile.
După ce i se dă fasolei ce-i al fasolei, îşi intră în drepturi cartofii însă, destul de suprinzător, nu cartofii prijiţi sunt mâncarea preferată a românilor, ci alte două preparate, ale căror reţete le vom prezenta în materialul de faţă.
Fireşte, ciorba de legume rămâne şi ea de căpătâi (ba chiar ocupă a treia poziţie, după fasole), în vreme ce sarmalele de post, cu ciuperci, se clasează pe un onorant loc şapte, devansând „la mustaţă” cartofii prăjiţi, care se pare că şi-au pierdut destul de mult din prestanţă după ce au fost înglobaţi, în 90% din cazuri, în preparate pe bază de carne, dar şi din cauza numeroaselor declaraţii ale nutriţiniştilor, care-i consideră destul de nesănătoşi.
Dar să parcurgem împreună cele mai gătire reţete de post ale românilor, de la locul 7 către locul 1.
7. Sarmale cu ciuperci
Nimic fără sarmale, zic românii, care nu se pot despărţi de delicioasa mâncare nici măcar în post, motiv pentru care au patentat mai multe variante fără carne ale reţetei.
Cea mai frecventă este cea cu ciuperci, motiv pentru care v-o şi prezentăm în cele de urmează.
Ingrediente: 1-2 căpăţâni de varză murată sau dulce; 500 g de ciuperci proaspete; 200 ml. de orez; 1 ţelină mică (rădăcină); 2 morcovi mari; 2 cepe mari; 150 ml. de bulion; 60 ml. ulei; 1 legătură de mărar; 1 legătură de cimbru; 2 foi de dafin; sare şi piper.
Mod de preparare: Se desprind frunzele de pe căpăţână de varză murată şi dacă varză e prea sărată, se pot desăra, clătindu-se în câteva ape reci. Se aleg frunzele potrivite ca dimensiuni şi calitate. Dacă se foloseşte varză dulce, se curăţă frunzele ofilite de la suprafaţă.
Sarmale ciuperci SURSA FOTO reţeteletale.ro
Se pune la fiert o oală mare cu apă, după ce dă în clocot se sărează apa şi se opăreşte varza întreagă timp de 1-2 minute. Se desprind frunzele de la suprafaţă, care au devenit suple în urmă opăririi şi se scufundă varza din nou în apă clocotită, până când se desfac toate frunzele.
Morcovii se curăţă şi se rad pe răzătoarea mare, ţelina şi ceapă la fel. Se încinge într-o cratiţă uleiul şi se adaugă morcovii, ţelină şi ceapă. Se amestecă de câteva ori şi se reduce focul, ca să se călească încet legumele timp de 4-5 minute.
Ciupercile bine şterse de impurităţi cu un şervet de bucătărie se toacă mărunt şi se adaugă peste legume. Se amestecă bine şi se mai căleşte amestecul de legume timp de 2-3 minute, apoi se trage de pe foc şi se potriveşte gustul cu sare şi piper. Se adaugă mărarul tocat şi frunzuliţele de cimbru (păstraţi 2-3 rămurele de cimbru deoparte).
Se amestecă bine legumele cu verdeaţă şi se adaugă orezul spălat si zvântat (unii îl preferă şi puţin umflat). Compoziţia se omogenizează şi se umplu sarmalele, rulandu-se în foi de varză şi îndesând capetele înăuntru.
Pentru gătitul sarmalelor este de preferat o oală cu pereţii mai groşi sau una de lut. Se acoperă sarmalele cu restul de varză tocată, se adaugă bulionul de roşii, 2 crenguţe de cimbru şi frunzele de dafin. Se toarnă apă caldă atât cât să depăşească sarmalele, se pune capacul pe oală şi se dau sarmalele la foc mic.
6. Pilaf cu legume şi ciuperci
Denumirile preparatului sunt foarte numeroase pe teritoriul românesc, aşa că o vom folosi pe cea generică, ce include frust ingredintele principale.
Ingrediente: 400 g ciuperci, 2 cepe mari,busturoi după gust, 1 ardei iute (facultativ), 2-3 morcovi (depinde de dimensiune), 1-2 ardei (de preferinţă kapia sau gogoşari), 1 vânătă, 1 dovlecel, 2-3 roşii, 3 ceşti de orez, 1/2 legătură mărar, 1/2 legătură pătrunjel, ulei, sare, piper (facultativ, ca şi ardeiul iute).
Mod de preparare: se taie ciupercile jumătăţi sau sferturi, ceapa peştişori, usturoiul feliuţe, morcovii şi ardeii cubuleţe, iar verdeaţa mărunt. Vânăta şi dovlecelul se taie şi ele cuburi, pe care trebuie să le frecaţi cu sare şi să le lăsaţi un pic la scurs. Bucăţele, spre deosebire de pilaful de legume tradiţional, nu trebuie să fie prea mici. Şi aceasta pentru că farmecul acestei preparaţii, ceva mai migăloase, stă şi în faptul că fiecare bucăţică păstrează gustul ei aparte, care trebuie să se simtă.
Orez cu legume şi ciuperci SURSA FOTO reţeteletale.ro
Opăriţi roşiile, curăţaţi-le de pieliţă şi seminţe, tocaţi-le şi pe ele cubuleţe şi puneţi-le deoparte. Încingeţi puţin ulei într-o cratiţă şi căliţi ciupercile, împreună cu 1 ceapă, usturoiul şi facultativul ardei. Săraţi uşor şi, când s-au înmuiat, scoateţi-le şi păstraţi-le la îndemână.
Căliţi în locul lor cealaltă ceapă, împreună cu morcovul. Când încep să se înmoaie (5 minute, să zicem), adăugaţi ardeii.Încă 2-3 minute de sotare, apoi adăugaţi cubuleţele de vânătă şi dovlecel. Amestecaţi, puneţi capacul şi înăbuşiţi câteva minute (nu trebuie să fie perfect pătrunse). Scoateţi totul într-un castron.
Separat. încingeţi un pic de ulei şi prăjiţi orezul, 1-2 minute, amestecând. Stingeţi cu 6 ceşti de apă fierbinte (adică la 1 volum de orez, 2 volume de apă). Săraţi, puneţi capacul şi lăsaţi să fiarbă vreo 5 minute, după care adăugaţi legumele călite plus roşiile şi acoperiţi la loc.
În fine, după alte 5 minute, presăraţi verdeaţa tocată, aşezaţi capacul înapoi pe oală şi stingeţi focul. Nu trebuie să aveţi emoţii, orezul va continua să fiarbă şi să se umfle în continuare.
5. Varză călită
Şi în cazul verzei călite există o sumedenie de reţete. Tocmai de aceea, am preferat-o pe cea mai simplă, adică aşa cum este preparată la mănăstirea nemţeană Sihăstria.
Ingrediente: o varză dulce, 2 linguri de bulion, 4 linguri ulei, 1 legătura de mărar, boia, piper, sare.
Varză călită de post SURSA FOTO reţeteletale.ro
Mod de preparare: varza se curăţă de primele foi, se toacă fideluţă şi se freacă cu sare până se înmoaie. Se căleşte în ulei încins, amestecându-se mereu, până devine sticloasă. Se adaugă apă, apoi bulionul, piperul şi boiaua. Se lasă la fiert circa 50 de minute. La final se adaugă mărarul tocat mărunt. Se poate servi cu mămăliga caldă.
4. Tocăniţă (mâncărică) de cartofi
Vrem, nu vrem, am ajuns şi la mâncarea vedetă din cartofi. Cum spuneam, nu cartofii prăjiţi sunt preferaţii românilor, ci un preparat de inspiraţie străveche, în care, în locul cartofului se foloseau (înainte ca acesta să fie adus din America) diferite legume de origine europeană.
Ingrediente: 6 cartofi mari, 2 cepe medii, 2 morcovi, 2 ardei kapia sau graşi, 2 căţei de usturoi, o ceaşcă cu sos de roşii sau pastă de tomate (bulion), 6 boabe de piper, sare, ulei de măsline, câteva fire de cimbrişor, 2 frunze de dafin, o legătură de pătrunjel, apă.
Mod de preparare: spală legumele şi apoi curăţă-le de coajă. Pune-le la fiert în apă cu sare şi adaugă cartofii tocaţi cubuleţe.
Tocăniţă de cartofi SURSA FOTO adihadean.ro
Mărunţeşte ceapa şi căleşte-o în puţin ulei. După ce devine transparenţă, adaugă morcovii raşi şi ardeiul tocat cubuleţe. Pune din când în când şi puţină apă, pentru că legumele să se înmoaie şi să nu se ardă.
Adaugă cartofii, firele de cimbrişor, dafinul şi căleşte-le timp de 2 minute. Completează vasul cu apă, cât să acopere cartofii şi pune boabele de piper. Lasă totul să fiarbă circa 10 minute, la foc mediu.
Adaugă sosul de roşii (pastă de tomate sau bulionul), sarea, usturoiul mărunţit. Bagă oala la cuptor, la o temperatura de 200°, pentru încă 20 de minute. Când mâncărica de cartofi este gata, adaugă pătrunjelul tocat mărunt.
3. Ciorbă de legume
Fără îndoială, ciorba de legume este cea mai cunoscută ciorbă din lume, căci merge înainte şi după orice, ba chiar există restaurante care o folosesc ca bază pentru toate ciorbele. Se face uşor, e gustoasă şi sănătoasă, aşa că o să o găsim şi în bucătăriile sofisticate, dar şi pe cotlonul unei bunicuţe din creierii munţilor.
Ingrediente: 2 cartofi mari, 1 morcov, o ceapa, 4-5 linguri de mazăre, un sfert de varză albă (mică), 2-3 roşii sau câteva linguri de bulion, o rădăcină de patrunjel, 2-3 linguri de ulei, sare şi piper (după gust), o legătură mică de pătrunjel, pentru acrit se poate folosi oşet sau borş.
Ciorbă de legume SURSA FOTO gatesteromaneste.ro
Mod de preparare: Se curăţă ceapa şi se taie solzişori, după care se pune în oală şi se căleşte puţin în ulei. Cartofii, morcovul şi rădăcina de pătrunjel se spală, se curăţă şi se taie cubuleţe. Se spală şi varza, apoi se taie fideluţă.
Peste ceapă se adaugă morcovul, rădăcina de patrunjel şi puţina apă, apoi se lasă la înăbuşit. După câteva minute se adaugă 4-5 căni de apă şi se pun la fiert cartofii şi varza. Se acoperă vasul şi se lasă la fiert, la foc mic.
Dacă foloseşti mazăre la conservă, o poţi adăuga în oală spre sfârşit. După ce au fiert legumele se adaugă şi roşiile tăiate sau bulionul, pentru a oferi o culoare plăcuta ciorbei de post. Se condimentează cu sare şi piper după gust. Se poate acri cu borş sau oţet. După ce ai oprit focul, taie mărunt pătrunjelul şi presară deasupra ciorbei.
2. Fasole bătută
Că se cheamă fasole bătută, icre de fasole, fasole făcăluită sau oricum alctumva, reţeta este cam aceeaşi peste tot pe mapamond, căci preparatul este deja prezent inclusiv în restaurantele foarte pretenţioase.
Prepararea fasolei poate fi un proces destul de greu de realizat, dar merită tot efortul. Secretul este să nu uitaţi să lăsaţi fasolea la înmuiat, va fierbe mult mai uşor şi mai rapid. În plus, cine are un blender vertical se poate bucura enorm, căci i se va uşura foarte mult munca.
Fasole bătută SURSA FOTO retetedepost.ro
Ingrediente: jumătate de kg de fasole uscată, 4-5 cepe mari, 4 linguri ulei, jumătate de căpăţână de usturoi, 2 linguri pastă de tomate, sare, piper.
Mod de preparare: fasolea se pune la înmuiat în apă călduţă cu câteva ore înainte de preparare, cel mai sigur este de seara până a doua zi. Apoi, se scurge bine de apă şi se acoperă cu apă rece. Se lasă la fiert, iar după primul clocot se ia de pe foc, se scurge de apă şi se acoperă iar cu apă. De data aceasta, apa să fie fierbinte.
Se lasă să clocotească, apoi se repetă operaţiunea. Indicat este să se repete de 4-5 ori operaţiunea cu schimbarea apei, în plus se poate pune un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu. Acesta ajută la fierberea şi înmuierea fasolei şi reduce din efectele neplăcute ulterioare.
În ultima apă în care se pune, se lasă la foc mic, să fiarbă cât are nevoie. Pentru cine doreşte un gust aparte, poate pune câteva rondele de morcov, câteva boabe de piper şi 2-3 frunze de dafin. Piperul şi frunzele se vor înlătura când se trece la pasat.
După ce a fiert bine, se scurge de apă şi se dă prin strecurătoare sau se pasează la blender. Ceapa se taie felii subţiri şi se pune la călit. Când s-a călit, se pune şi pasta de tomate şi se amestecă bine. Jumătate din cantitate, plus usturoiul pisat se freacă bine cu fasolea pasată. Aceasta trebuie să se umfle şi să se omogenizeze.
Nu scurgeţi ceapa de ulei, acesta va face fasolea mai pufoasă. Se potriveşte de sare şi piper, se pune într-un vas şi se acoperă cu cealaltă jumătate de ceapă călită cu bulion.
1. Iahnie de fasole
Vedeta bucătăriei româneşti, fie că vorbim despre post sau despre tendinţe vegetariene fără legătură cu religia, este, indiscutabil, iahnia de fasole.
Am ales pentru dumneavoastră o reţetă clasică, aşa cum o prezintă bloggerul culinar Gina Bradea (un colaborator de nădejde al Adevărul) pe site-ul ei, Poftă Bună.
Ingrediente: 1 kg boabe de fasole, 50 g ulei, 2 cepe mari, 2-3 linguri de pastă de tomate, un morcov, o rădăcină de ţelină, foi de dafin, cimbru, piper, sare, mărar.
Iahnie de fasole SURSA FOTO pofta-buna.com
Mod de preparare: Alegem fasolea şi o punem la fiert în apă cu sare. Schimbăm vreo trei ape, după care o punem în oală să fiarbă, aproximativ o oră, cu morcovul şi ţelina tăiate mărunt. După ce s-a fiert, tocăm ceapa mărunt şi o călim în ulei până se înmoaie bine, stingem cu pasta de tomate, foaia de dafin şi puţină zeamă de la fasole şi fierbem să se patrundă ceapa bine. Apoi adăugam boabele fierte şi completăm cu zeamă până obţinem o consistenţă mai moale.
Condimentăm cu piper, sare şi cimbru după gust şi la final punem mărar tocat mărunt. Se serveşte cel mai bine cu murături.
Ponturi: Fasolea se pune întotdeauna la fiert în apă rece. Când schimbaţi apa după primele clocote puneţi apă clocotită. În caz contrar, boabele se vor împietri şi nu se vor mai fierbe. La ultima apă se pot pune 1 linguriţă de bicarbonat nestins, 1 lingură de zahăr şi 1 lingură de ulei.
Poftă bună!
Vă mai recomandăm şi:
Ce spun specialiştii despre alegerea verzei pentru murat, despre concentraţia ideală a saramurii şi despre combinaţia ce mai bună de ingrediente? Cum se murează varza şi ce este „Lactobacilus”?
Reţeta este în varianta presbiterei Garoafa Coman şi este cuprinsă într-o carte de reţete de mâncăruri de post publicată în urmă cu mai bine de două decenii sub binecuvântarea arhimandritului Sofian Boghiu de la mănăstirea Antim din Bucureşti.
Clericii tradiţionalişti sunt de părere că alimentele de post trebuie să fie „simple, smerite“. Ei cred că încercările de a imita, prin procesarea şi gătirea unor legume şi fructe de mare, gustul şi aspectul cărnii şi brânzeturilor este contrară credinţei adevărate. În acelaşi timp, însă, călugării de la Muntele Athos mănâncă fructe de mare în post de peste un mileniu.
Se încarcă comentariile...
