Cine a fost considerată artizana blocurilor comuniste în Focşani. „Amintirea ei trăieşte în fiecare zid“
0
A fost inginer constructor, s-a născut în Focşani şi, în 1968, a fost promovată director al Direcţiei de Gospodărie comunală şi Locativă a Consiliului Popular.
Istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea, ne propune povestea femeii care a sistematizat şi a construit oraşul Focşani de azi.
"Artizanul oraşului, aşa cum îl vedem azi este o fostă doamnă, celebră la Focsani şi pe toată Vrancea, în vremea regimului comunist, care a fost apreciată de unii, mai ales dintre cei care au scăpat de demolare, dar a fost şi hulită intens de către alţii care au simţit pe fostele lor proprietăţi şenilele maşinăriilor de distrugere urbană. În plus, vreo 20.000 mii de familii locuiesc şi azi în blocurile ridicate la îndrumarea ei deosebită, aşa că nu trebuie să ne mai grăbim să aruncăm cu noroi în tot ceea ce înseamnă vechiul regim, cel de tristă amintire , de foamete şi de privaţiuni nenumărate. Este vorba de doamna Grădişteanu Eugenia, despre care se spune că era de ajuns doar să o cunoşti şi te numărai deja printre fericiţii posesori ai unor apartamente situate la etajele inferioare ale unor blocuri poziţionate în zonele bune ale urbei. Dar să vedem cum a apărut acest personaj în resursa de cadre a Partidului Comunist Român şi a autorităţilor locale: în primul rând dna Eugenia s-a născut în anul 1932 la Focşani, pe strada Timiş la nr 25, ca fiică a parinţilor Săvescu Constantin şi Alexandra. A urmat cursurile şcolii primare între anii 1940-1944. A continuat la Liceul Teoretic Al I Cuza din Focşani între anii 1944-1951. În anul1951 a intrat la Facultatea de Construcţii Bucuresti, iar la terminarea facultăţii, în 1956, a fost repartizată la Intreprinderea Canal, Apă, Băi din Iasi.

În 1958 s-a transferat la Intreprinderea de Gospodarie Oraseneasca Focsani ( IGO). În anul 1968, ca urmare a rezultatelor bune a fost promovata director al Directiei de Gospodarie Comunală şi Locativă a Consiliului Popular Judeţean Vrancea şi ulterior vicepreşedinte al Comitetului Executiv al aceluiaşi organism. S-a căsătorit în anul 1960 cu Gradişteanu Gheorghe de profesie contabil si au locuit la nr 14, pe strada Unirea Principatelor. Atât soţul cât şi dna Grădişteanu (fostă Săvescu) proveneau din familii chiabureşti, mai mult chiar soţul se trăgea din familie de moşieri şi e de mirare cum de regimul comunist a prins încredere în ei şi au fost evaluaţi ca persoane corespunzătoare cu noile timpuri. Dar probabil că regimul avea nevoie de oameni serioşi şi nu a mai ţinut cont de nimic altceva decât de competenţe şi a preferat să o folosească pe d-na mai sus numită în cea mai ingrată acţiune, aceea de a expropria, demola şi construi locuinţe, cu toate blestemele, reclamaţiile şi sesizările aferente ale oamenilor muncii.

A avut şi probleme de sănătate. Multe griji pe capul acestei doamne, căreia în plus i se mai reproşează că uneori prezenta dovezi de lipsă de exigenţă faţă de activitatea unor cadre cu care lucra, nu trăgea la răspundere pe cei care nu-şi îndeplineau sarcinile şi i se recomanda ca pe viitor să dea dovadă de mai multă perseverenţă, să fie mai fermă în luarea unor măsuri şi sa ia o atitudine mai hotărâtă împotriva celor care nu şi fac pe deplin datoria. Viaţa d-nei Grădişteanu a continuat făra mari schimbări până în anul 1989 , când vremurile s au schimbat , iar d-na, probabil că s-a pensionat. În prezent este decedată, dar amintirea ei traieşte în fiecare zid de la blocurile care adăpostesc mai bine de 50.000 de focşăneni", potrivit istoricului Florin Dîrdală.
Un VIDEO din Arhiva Televiziunii Române este edificator în ceea ce a prezentat istoricul Florin Dîrdală.