Gheorghe Jimboiu, liderul mişcării legionare din Oltenia. Istoricii: „Au făcut mult rău în timpul rebeliunii“
0
Mişcarea legionară a fost o organizaţie cu caracter mistic-religios şi violent anticomunist, care funcţionat în România din 1927. Adepţii acestei organizaţii utilizau asasinatul ca armă politică.
Istoricii povestesc că în Craiova au existat mari cuiburi ale legionarilor. Gheorghe Jimboiu, Ghiţă Lungu sau Horia Sima au făcut parte din această organizaţie. „Legionarii au intrat în prăvăliile evreilor. Au făcut mult rău în timpul rebeliunii, iar în fiecare marţi făceau mitinguri în amintirea căpitanului. Se adunau cu toţii lângă Craiova şi citeau numele legionarilor“, a povestit Toma Rădulescu, istoric.
Cel mai mare grup de existenţă ce a funcţionat în Craiova a fost condus de Gheorghe Jimboiu. Timp de 15 ani, acesta a mărturisit şi a pătimit în închisorile din Braşov, Jilava, Craiova, Caransebeş, Văcăreşti, Gherla, Târgu Ocna, Codlea şi Aiud. Pe patul de spital, Gheorghe Jimboiu nu a primit nici un fel de îngrijiri medicale. „Grupurile de legionari încercau, să constituie nuclee de rezistenţă, care să-i pregătească pe români pentru momentul în care ar fi urmat să vină americanii să-i dea jos pe comunişti. Gheorghe Jimboiu s-a născut în familia unor ţărani din comuna doljeană Vela. În studenţie a fost atras de ideile morale vehiculate de legionari. S-a înscris întro Frăţie de Cruce, însă pentru calitatea sa de membru legionar a fost arestat în anul 1941“, a mai povestit Toma Rădulescu.
Gheorghe Jimboiu a fost arestat sub acuzaţia de activitate în corpul studenţesc legionar din Braşov, şi încadrat într-un lot de 18 inculpaţi. Era considerat succesor la conducerea studenţească legionară. A fost închis în penitenciare din Braşov, Văcăreşti, Craiova, Jilava. Caransebeş, Gherla, Oradea, Codlea, Aiuda.
Legionarul Gheorghe Jimboiu a fost pedepsit pentru comportamentul său, iar în anul 1963 a murit în Penitenciarul Aiud. Mişcarea legionară în Craiova nu s-a manifetsta la fel de violent ca în alte oraşe mari ale ţării. Adepţii organizaţiei s-au limitat la agresiuni fizice şi deposedări de bunuri.
Un cuib de legionari în Craiova era compus de la 3 la 13 oameni şi era condus de o singură persoană.Legionarii erau înzestraţi cu armament şi primeau bani şi alimente de la oameni din comunele pe care le organizaseră. Printre ei, Securitatea îşi infiltrase şi informatori.
Istoricii au mai povestit că, Mişcarea Legionară din judeţul Dolj a avut la bază mai mulţi oameni ai bisericii. Preoţii au sprijinit prin diferite mijloace acest curent.
Se încarcă comentariile...
