Mituri despre obezitate şi când este obligatoriu să ajungem la cuţit. Soluţia extremă pentru a scăpa de greutatea fatală, explicată de specialişti

Viaţa lipsită de activitate fizică şi alimentaţia dezordonată mai au o consecinţă, vizibilă, în starea noastră de sănătate. Creşterea în greutate devine cercul vicios din care nu mai putem ieşi, pentru că sport nu facem, mâncăm compulsiv, iar felul în care ajungem să arătăm ne face să ne aruncăm şi mai tare în izolare şi în inerţie. Şi acesta este doar un aspect al îmbolnăvirii. Riscul de boli sporeşte odată cu volumul corporal.

Când ne îngrăşăm în exces, bolile care dau târcoale sunt diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterială, afecţiuni vasculare coronariane şi periferice, apneea în somn, sindromul Pickwick,suferinţe articulare, hernii abdominale, boala de reflux gastroesofagian, diferite tipuri de cancer (sân, uter, colon, pancreas).

Există o formulă de calcul prin care este determinat indicele de masă corporală BMI (body mass index). Valorile BMI indică o greutate normală dacă este cuprins în valorile: 18,5-24,9 kg/m²; supraponderal: 25-29,9 kg/m²; obezitate moderată (grad I): 30-34,9 kg/m²; obezitate severă (grad II): 35-39,9 kg/m²; obezitate morbidă (grad III): 40-50 kg/m², când greutatea se dublează practic, iar speranţa de viaţă se reduce cu 20 ani; superobezitate, pragul critic ≥ 50 kg/m².

Când încep să se lupte cu greutatea, bolnavii ţind să apeleze la medicamente care să le reducă pofta de mâncare, dar rezultatele pot fi înşelătoare, iar efectele secundare - greu de tolerat. Pentru aceste etape ale acumulării de grăsime, soluţiile încep cu dieta asociată cu exerciţii fizice. Aceasta dă rezultate, însă, doar la pacienţii care nu şi-au depăşit cu 100% greutatea ideală. Pentru cei care dereglarea este prea mare, tratamentul chirurgical devine singura opţiune care asigură rezultate vizibile (40-50 kg pierdute în primele 6 luni), pe termen lung, fără riscul de reîngrăşare.

Tratamentul chirurgical al obezităţii se numeşte chirurgie bariatrică. Există mai multe procedee pentru această intervenţie chirurgicală: inelul gastric ajustabil, diversia biliopancreatică, by-passul gastric pe ansă în Y a la Roux şi gastrectomia longitudinală - aceasta din urmă devenită cea mai folosită tehnică în ultima perioadă.

Gastrectomia longitudinală produce scăderea în greutate prin două mecanisme: restrictiv - îndepărtează o mare parte din stomac lăsând un rezervor de 60-120 ml; hormonal - prin extirparea fundului gastric se reduce semnificativ secreţia hormonului foamei (grelina). Operaţia constă în îndepărtarea marii curburi gastrice, cu păstrarea unui tub gastric format din mica curbură, calibrat pe o sondă. Sutura folosită se realizează cu ajutorul unor dispozitive care se numesc staplere.

Gastrectomia longitudinală este preferată, deoarece are rezultate foarte bune atât în ceea ce priveşte scăderea în greutate (50-60%), cât şi remisia (diabet 50-60%, apneea în somn 75%, hipertensiunea arterială 60-75%) sau ameliorarea bolilor asociate. De asemenea, este considerată intervenţia cu cele mai puţine complicaţii intraoperatorii şi postoperatorii. Mortalitatea după 5 ani de la o intervenţie chirurgicală bariatrică pentru slăbire la pacienţii cu obezitate morbidă este de doar 0,6% faţă de 6,8% la cei care au preferat să rămână cu excesul de grăsime şi cu bolile asociate.

La operaţia de transplant participă o echipă multidisciplinară

La Constanţa, astfel de operaţii sunt efectuate de dr. Gabriel Serac, medic primar şi asistent universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş. Specialistul de la Ovidius Clinical Hospital a participat la primele gastrectomii longitudinale pentru obezitate morbidă efectuate în Târgu-Mureş, iar acum pacienţii cu obezitate morbidă au la cine apela, fără să meargă în alte oraşe.

Medicul Gabriel Serac ţine să demonteze câteva mituri legate de chirurgia obezităţii. Unul ar fi acela că apelarea la chirurgie este o fiţă a persoanelor cu bani mulţi care nu sunt dispuse să facă efortul să slăbească şi pur şi simplu „îşi cumpără“ silueta dorită.

„Este complet greşit, această chirurgie se adresează pacienţilor cu o problemă serioasă de sănătate - obezitatea morbidă, care poate atrage după ea peste 30 boli asociate. Alt mit ar fi că pacienţii se aşteaptă să slăbească imediat după operaţie şi nu înţeleg că, de fapt, nu operaţia îi face să piardă în greutate, ci modificarea stilului de viaţă, a stilului alimentar. Operaţia îi ajută doar să ţină regimul pe care ani de zile înaintea intervenţiei chirurgicale nu au reuşit să îl urmeze în mod eficient. Mitul că după operaţie nu mai poate mânca ORICE este greşit; de fapt nu mai poate mânca ORICÂT, însă nici nu îşi va mai dori acest lucru“, atrage atenţia medicul.

Pacienţii care vor să apeleze la chirurgia bariatrică trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. În primul rând trebuie să fie pacienţi cu obezitate morbidă (cu BMI ≥40kg/m², fără boli asociate) sau pacienţi cu obezitate severă (cu BMI ≥35kg/m², care prezintă boli asociate cum ar fi: diabetul zaharat tip 2, hipertensiune arterială, apnee în somn sau sindrom Pickwick şi/sau altele). „Aceştia trebuie să prezinte un risc operator acceptabil. Nu este indicat să se practice la pacienţi care nu ar tolera o anestezie generală sau o intervenţie chirurgicală. Din acest motiv trebuie să ia în considerare opţiunea terapeutică chirurgicală înainte de instalarea complicaţiilor bolilor asociate. Pacienţii trebuie să fie motivaţi şi susţinuţi de familie, să nu fie consumatori de substanţe toxice şi să fie stabili din punct de vedere psihologic, fără boli psihice necontrolate medicamentos“, precizează specialistul de la OCH.

Citește și: Cei mai periculoşi aditivi de care să te fereşti!

Operaţia este indicată când dietele şi regimurile ţinute mai mult de un an nu au avut succes, dacă pacienţi sunt bine motivaţi, hotărâţi să se supună intervenţiei, sunt stabili emoţional, fără dependenţă de alcool sau alte toxice. Contraindicaţiile operaţiei sunt pentru pacienţi cu vârste sub 18 ani sau peste 65 ani, sau care au risc anestezic-operator mare (boli pulmonare sau cardiace severe, insuficienţă hepatică sau renală), sau cancer, sau boli psihice necontrolate. Complicaţiile posibile ale operaţiei sunt astfel: 1-2% fistulă (desfacerea parţială a suturii), 1-2% stenoză (îngustarea segmentară a tubului realizat), 20-30% refluxul gastroesofagian, 0,1% mortalitatea.

Dr. Gabriel Serac intenţionează să participe la crearea unui centru de excelenţă în chirurgie bariatrică, în cadrul Ovidius Clinical Hospital, în care spectrul intervenţiilor chirurgicale s-ar extinde la laparoscopia herniilor inghinale, a eventraţiilor, a herniei hiatale, a bolii de reflux gastroesofagian, chirurgia laparoscopică colorectală şi chirurgia endocrină.

Specialiştii recomandă astfel ca pacienţii să ducă o viaţă cumpătată, fără excese alimentare. Dacă indicele de masă corporală depăşeşte 35 kg/m², trebuie să iei decizia care îţi poate salva viaţa. Prin această ultimă soluţie, bolnavul scapă de diabet şi de hipertensiune, îşi poate recâştiga stima de sine, dispare sforăitul, viaţa sexuală se îmbunătăţeşte, imaginea de sine devine încrezătoare, cheful de viaţă revine, iar perspectiva se schimbă radical.