De ce aruncă românii tone de mâncare la gunoi: „Au fost încurajaţi să cumpere în exces bunuri, servicii, alimente“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un român aruncă anual la gunoi circa 129 de kilograme de alimente, în timp ce 4,74 milioane de semeni de-ai săi români trăiesc la limita sărăciei, reiese dintr-un audit făcut la nivelul UE. Sociologii pun fenomenul risipei alimentare şi pe seama „moştenirii“ comuniste.

De ce cumpără românii aşa multă mâncare? Şi de ce o aruncă? La aceste întrebări au încercat să răspundă cei de la Asociaţia Mai Mult Verde printr-un documentar despre risipa alimentară. Andreea Höfer, directorul de Programe al asociaţiei, spune că în documentarea sa a plecat de la un audit făcut la nivelul UE care scotea la iveală că un român aruncă la gunoi, într-un an, 129 de kilograme de alimente în timp ce alţi 4,74 de milioane de semeni de-ai săi abia dacă au ce pune pe masă.

Acelaşi audit preciza că omul de rând e cel mai mare risipitor - 49%, apoi cei din sectorul industriei alimentare - 37%, de retail - 7%,  din sectorul alimentaţiei publice - 5%, respectiv din sectorul agricol – 2%. Andreea Höfer atrage atenţia că risipa alimentară este un fenomen des întâlnit la orăşeni: ”După cum spune domnul Vintilă Mihăilescu, unul dintre protagoniştii documentarului, resturile alimentare sunt invenţia oraşului”.

Scurt video despre câtă mâncare risipesc românii, credit video Facebook/Food Waste România

Cu ce ajută documentarul

Personajele din documentar vorbesc despre cum îşi drămuiau mesele în vremea comuniştilor, cum dintr-un pui făceau trei feluri de mâncare, cum stăreau îngrijoraţi la cozi şi cum s-au schimbat lucrurile după Revoluţie. Percepţiile sunt diferite de la sat la oraş, fapt subliniat de autorii documentarului prin declaraţiile orălenilor şi ţăranilor. Filmul are 36 de minute şi a fost făcut în circa 3 luni.

„Cei mai reticenţi au fost majoritatea reprezentanţilor retailerilor şi ai producătorilor care au refuzat să apară în film, declarându-se nemulţumiţi de actuala propunere legislativă care, spun ei, încurajează traficul de alimente. În general, niciun retailer nu comunică în mod transparent şi complet despre politicile lor comerciale, fapt constatat şi cu ocazia derulării studiului nostru la nivel naţional, precum şi a altor studii similare - un studiu derulat în 2015 de către WWF care evaluează performanţele de mediu a 11 retaileri, în care mai mult de jumătate dintre ei nu au vrut să participe. Arderea sau aruncarea alimentelor la groapa de gunoi este, actualmente, mai convenabilă pentru sectorul retail decât donarea lor, care implică costuri suplimentare de depozitare, mărturiseşte Andreea.

Documentarul, a cărui idee a apărut în urmă cu vreo doi ani, face parte dintr-o campanie de informare şi de educare a publicului privind risipa de hrană şi modalitatile de prevenire, campanie dintr-un proiect numit "România împotriva risipei de hrană!", derulat de Asociaţia Mai Mult Verde în parteneriat cu foodwaste.ch (o organizaţie din Elveţia) şi Centrul de Resurse pentru Participare Publică.

„La momentul acela, aveam foarte multe informaţii despre amploarea fenomenului în lume, fără să ştim însă în detaliu ce se întâmplă concret în România. Nu ştiam decât că era ilegal să reutilizezi alimentele, ele ajungând fie la groapa de gunoi, fie la Protan, societatea care colectează şi neutralizează deşeurile alimentare”, spune Andreea.

Sociolog: „O persoană care a suferit de foame e tentată să consume mai mult decât ar fi necesar“

„O persoană care a suferit de foame o anumită perioadă este tentată, atunci când va avea ocazia, să consume mai mult decât ar fi necesar“, explică Mihai Cucerzan.

El predă sociologie la o universitate unde tinerii învaţă cum să creeze noi alimente, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj. Tot Mihai e cel de care care a plecat ideea legii-antifumat. Acesta ne-a spus că risipa alimentară o problemă serioasă, ar trebui tratată ca atare şi că acet fenomen îl întâlnim atât în ţările civilizate, cât şi în cele care au adoptat recent o economie de tip capitalist, cum e România.

mihai cucerzan

Adesea, continuă sociologul, un dezechilibru – situaţia mâncării din regimul comunist -  tinde să fie înlocuit cu un altul – consumerismul din capitalism: „Restricţiile şi lipsurile alimentare din ultimii ani ai regimului totalitar au determinat o modificare a atitudinii publicului faţă consum în anii care au urmat Revoluţiei din 1989“.

La acestea se adaugă şi alţi factori care i-au făcut pe români să cumpere cantităţi uriaşe de alimente: diversificarea ofertei, apariţia marilor spaţii comerciale, campaniile agresive de marketing. L acestea se adaugă şi asimilarea unui stil de viaţă occidental, creşterea veniturilor şi a nivelului de trai în general.

„Astfel, românii au fost încurajaţi să achiziţioneze, adeseori în exces, diferite bunuri, servicii, alimente. Risipa alimentară pare a fi în primul rând o consecinţă negativă a consumerismului şi se manifestă preponderent în cadrul acelor societăţi care au adoptat acest model”, afirmă acesta.

Afirmaţiile sale vin să întărească declaraţiile antropologului Vintilă Mihăilescu care spune în documentar că „România a intrat în post-comunism flămândă“, referindu-se nu doar la senzaţia de foame, ci şi la curiozitate, la un fel de „Occident pe pâine“.

Sociologul clujean subliniază că noţiunea de risipă alimentară nu este prea familiară celor de la sate, asta şi fiindcă ţăranii ştiu să valorizeze hrana, obţinută cu truda muncii lor. „Agricultorul care cultivă pământul cunoaşte valoarea roadelor sale, dificultatea cu care se obţin, şi este conştient că posibilităţile economice reduse nu îi permit să nu valorifice la maxim toate resursele de care dispune“, încheie sociologul.

Şi realizatoarea documentarului vorbeşte cum, faţă de săteni, orăşenii se raportează la mâncare ca la un obiect:

„De cele mai multe ori, frigiderele seamănă cu nişte morminte. Nici nu ne putem imagina câtă mâncare moare înăuntru lor. Actualmente nu sunt altceva decât o anticameră a coşurilor de gunoi“.

Ce ar fi de făcut

Andreea mai crede că doar educaţia ne poate salva de excesele alimentare. „În special, copii trebuie să afle despre importanţa hranei şi cum se obţine ea, căci în copilărie se pun bazele unor obiceiuri alimentare sănătoase. Părinţii trebuie să afle şi ei cum să se organizeze în aşa fel încât să arunce cât mai puţină mâncare: liste de cumpărături, depozitarea optimă a alimentelor, dimensionarea corectă a porţiilor, valorificarea în mod creativ a resturilor“, explică aceasta.

De la ea am aflat că recent, de câteva săptămâni există chiar şi o lege anti-risipă în România. Andreea şi colegii ei se vor implica în întocmirea normelor acestei legi.

„În condiţiile în care a intrat în vigoare o lege care îşi propune limitarea risipei alimentare în anumite medii, consider că trebuie luate anumite măsuri care să modifice atitudinea populaţiei faţă de consum. Din păcate, alături de fenomenul risipei alimentare, aici se regăsesc şi alte probleme precum consumul excesiv - regăsit mai ales cu ocazia sărbătorilor, respectiv stilul de alimentaţie defectuos, care a determinat o continuă creştere a afecţiunilor a căror cauză este alimentaţia nesănătoasă. Cu toate că pentru unii spiritul sărbătorilor este asociat cu mesele copioase şi diferitele excese, oamenii trebuie să fie încurajaţi să adopte un comportament alimentar moderat, mai raţional, şi să limiteze efectele risipei alimentare“, susţine sociologul Mihai Cucerzan.

Cât de greu se schimbă un obicei

Acel audit al UE de care vorbea Andreea Höfer este singura dare de seamă oficială despre câtă mâncare aruncă românii. În România nu există date precise despre cât se risipeşte, nu mai vorbim de faptul că la publicul larg nu ajunge niciun fel de informaţie pe această temă. „Chiar dacă oamenii conştientizează vag acest lucru, este greu să îi convingi să facă ceva concret în acest sens, şi pe bună dreptate“, consideră Andreea.

Iar cât e de greu au văzut cu ochii lor organizatorii Festivalului Street Food din Cluj şi cei de la asociaţia Repair Cafe. În decembrie, vreme de vreo patru zile, cei de la Repair Cafe au pus containere separate pentru colectarea resturilor alimentare. Puţini au fost atenţi la ce scria deasupra fiecărui container.

„Cea mai aprigă luptă se duce cu comoditatea. Oamenii trebuie responsabilizaţi şi asta se poate face prin informaţie şi persuasiune. (…) Sfatul nostru ar fi să se gândească de fiecare dată şi la mediul înconjurător, dar şi la cei de lângă noi. Şi aici e foarte important de menţionat că acest lucru nu trebuie să se întâmple doar în perioada sărbătorilor. Sunt o mulţime de opţiuni care pot să aducă un beneficiu societăţii, şi ar trebui să ne folosim de ele, de la reciclare selectivă, la donarea de mâncare şi multe altele“, este de părere Nely Borza, project manager Street Food Festival.

Documentarul despre risipa alimentară poate fi urmărit mai jos:

Mai puteţi citi:

Capcanele alimentare în care cad românii: de ce nu cumpără fructe şi legume imperfecte când sunt la fel de sănătoase ca şi cele scumpe

Mai multe organizaţii non-guvernamentale din Cluj - JCI Cluj, în colaborare cu Repair Cafe Cluj şi Cimbru - organizează sâmbătă o cină comunitară numită Food Waste Combat cu scopul de a demonstra că se poate găti sustenabil şi de a nu mai risipi mâncare.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite