Cum a fost ignorată sămânţa scandalului HexiPharma, la Cluj, în 2013. Istoria unei interpelări fentate de ex-ministrul Sănătăţii, Nicolaescu

Şapte spitale din Cluj-Napoca au folosit dezinfectanţi Hexi-Pharma FOTO: Adevărul

Un ziar local din Cluj-Napoca a scris încă de acum trei ani despre legătura dintre calitatea proastă a dezinfectanţilor folosiţi în spitale şi numărul mare de infecţii nosocomiale. Un deputat local a interpelat atunci Ministerul Sănătăţii, care i-a răspuns oficial că îngrijorările sunt nejustificate.

Comisia parlamentară de control al Serviciului Român de Informaţii a dat publicităţii recent concluziile verificărilor privind problema infecţiilor nosocomiale, precizând că SRI a transmis, în perioada 2011-2016, 503 informări despre infecţiile spitaliceşti şi şase despre calitatea dezinfectaţilor Hexi Pharma, patru anterioare izbucnirii scandalului, alte două fiind transmise ulterior autorităţilor centrale.

„În intervalul menţionat, SRI a pus la dispoziţia factorilor de decizie de la nivel central – preşedinţilor României, prim-miniştrilor, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, miniştrilor Sănătăţii, altor miniştri şi responsabili din domeniul securităţii naţionale - 115 documente de informare vizând infecţiile  intraspitaliceşti sau care abordează şi subiectul infecţiilor nosocomiale, iar beneficiarilor de la nivel local – prefecţilor şi preşedinţilor de consilii judeţene din majoritatea judeţelor ţării - 388 de documente de informare vizând acest subiect”, se arată într-un comunicat al Comisiei parlamentare de control al SRI. În ce priveşte calitatea necorespunzătoare a dezinfectanţilor din spitale, inclusiv a celor Hexi Pharma, patru informări au fost remise preşedinţilor consiliilor judeţene Cluj şi Vâlcea, prefectului judeţului Cluj şi ministrului Sănătăţii. 

La Cluj s-au făcut sesizări din 2013 

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, trimitea pe data de 10 iunie 2013 următorul răspuns la interpelarea făcută de deputatul clujean, Aurelia Cristea, care atrăgea atenţia asupra pericolului infecţiilor nosocomiale cauzate de calitatea inferioară a dezinfectanţilor folosiţi în spitalele oraşului: „Morbiditatea înregistrată prin infecţii nosocomiale este raportată conform metodologiei, însă valorile existente sunt sub valorile medii din ţările europene”. Ministrul continuă prin a arăta că Serviciul de Control în Sănătate Publică verifică permenent în unităţile sanitarea cu paturi , următoarele aspecte curinse în prevederile legislative în vigoare:
 

„-asigurarea unităţii sanitare cu personal suficient şi calificat la Serviciul de Prvenire şi Control a Infecţiilor Nosocomiale (SPCIN)

- Existenţa planului anual de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi a ghidurilor de prvenire a infecţiilor nosocomiale specifice secţiilor unităţii

- utilizarea produselor biocide conform cu legislaţia sanitară (existenţa avizului, etichetarea, documentaţia tehnică aferentă produsului, dacă produsul se utilizează conform cu domeniile aprobate);

- Modul de efectuare al curăţeniei şi dezinfecţiei, al sterilizării (inclusiv procedurile de lucru, concetraţiile substanţelor biocide): 

- efectuarea autocontrolului de către unităţile sanitare cu paturi (frecvenţa, testele efectuate)

- Raportarea infecţiilor nosocomiale la Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Cluj; 

- Instruirea personalului din unitatea sanitară în ce priveşte modalităţile de efectuare a curăţeniei, dezinfecţiei, sterilizării, respectarea preacauţiunilor universale (inclusiv utilizarea echipamentelor de protecţie)”. 

Dezinfectanţi testaţi la standarde UE

În adresă se menţiona că în cadrul controalelor efectuate între 2011 şi 2013 „au fost verificate riguros toate aspectele menţionate mai sus”. 

Ministrul a susţinut chiar că în România dezifectanţii sunt verificaţi la standardele UE: „produsul biocid se verifică în baza fişei de inspecţie a produsului biocid, elaborată de Ministerul Sănătăţii conform prevederilor legale în vigoare (...) Fiecare produs biocid este avizat de către Comisia Naţională a Produselor Biocide (comisie interministerială) pe baza unui referat de evaluare care conţine toate testările obligatorii recomandate de UE efectuate la un laborator acreditat în acest sens”. 

Concluzia răspunsului formulat de Eugen Nicolăescu este: „La nivelul unităţilor sanitare cu paturi nu au fost constatate neconformităţi privind legalitatea plasării pe piaţă a produselor biocide, a utilizării acestora (sunt utilizate numai produse biocide avizate şi conform cu domeniul aprobat pentru utilizare”. Totuşi, instituţiile statului s-au făcut că muncesc.

„Pentru nereguli privitoare la modul de efectuare a curăţeniei, dezinfecţiei, sterilizării, constatate în unităţile sanitaria cu paturi, s-au aplicat 5 sancţiuni în valoare totală de 700 de lei”, se mai arată în răspuns. În perioada 2012-2015, şapte spitale din Cluj au folosit produse Hexi Pharma: Spitalul Clinic Judeţean De Urgenţă Cluj, Institutul Oncologic Prof. Dr. I. Chiricuţă Cluj-Napoca, Spitalul Clinic De Recuperare Cluj, Spitalul Universitar Cf Cluj-Napoca, Spitalul Municipal Dej, Spitalul Clinic De Urgenţă Pentru Copii Cluj-Napoca, Spitalul Municipal Turda, Spitalul Municipal "Dr. Cornel Igna" Câmpia Turzii.

„Răspunsul primit de la Ministrul Sănătăţii în 2013 denotă lipsa de profesionalism şi o abordare superficială a unei probleme grave. Consider că toţi cei care se fac vinovaţi de ascunderea acestor fapte , dar şi cei care nu au luat măsuri pentru prevenirea lor şi respectarea procedurilor şi a legii trebuie sa fie sancţionaţi. Dincolo de lege avem de-a face cu vieţi omeneşti puse în pericol de indolenţa, minciună şi hoţie. Şi acest lucru este foarte grav”, spune, pentru "Adevărul", Aurelia Cristea, deputatul care a făcut interpelarea în 2013.

Raspunsul Ministerului Sanatatii la interpelarea legata de calitatea dezinfectantilor in 2013 by florescuremus

Anchetă într-un ziar local 

Interpelarea Aureliei Cristea a pornit de la ancheta care a apărut în ziarul Făclia de Cluj pe data de 15 aprilie 2013: „Capcane în spitalele clujene: Infecţiile nosocomiale”. În articol se arăta: „Majoritatea unităţilor spitaliceşti clujene achiziţionează biocide care nu îndeplinesc întru totul standardele naţionale şi europene în domeniu. Produsele biocide, aşa cum sînt definite de actele normative, sînt substanţele active şi preparate care conţin una sau mai multe substanţe active, avînd scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice”, se preciza în articolul publicat la acea dată.

Totodată, „Făclia” dezvăluia atunci că „biocidele sînt asigurate în unităţile medicale clujene prin atribuirea de contracte de achiziţie firmelor care oferă substanţele la preţul cel mai mic, preţ care, în multe situaţii, spun specialiştii, este mult mai mare în comparaţie cu alte produse similare, dar de calitate superioară”. În materialul amintit se mai arăta că acest lucru e posibil, deoarece prioritatea responsabililor din spitale nu este de a achiziţiona substanţele cele mai eficiente, ci de a satisface anumite interese personale şi de grup create în jurul acestei activităţi comerciale, în care sînt implicate firme şi personal medical.

În acelaşi articol au fost prezentaţi şi furnizori de substanţele dezinfectante şi sterilizante pentru mai multe spitale clujene: „Spitalul Clinic Judeţan de Urgenţă Cluj îşi asigură aceste substanţe prin intermediul mai multor furnizori. De la SC Medical Technologies & Research SRL cumpără produsul Cidezyme (detergent enzimatic), de la SC Biosan SRL Cluj-Napoca îşi asigură produsul dezinfectant Cidex OPA, iar de la SC Hexi Pharma CO SRL produsul Clorhexin (antiseptic pentru dezinfecţia tegumentelor). Totodată, de la SC Santomed Impex SRL îşi procură produsele Surfanios Citron – dezinfectant, Aniozyme DD1 şi Anios DVA HPH”.

Prefectura Cluj: am transmis mai departe

Reprezentanţii Prefecturii Cluj au precizat următoarele legate de sesizările făcute de SRI: "La nivelul Prefecturii nu se primesc informaţii atât de detaliate cum s-a spus ]n declaraţiile SRI, nu a fost vorba de date cum ar fi licitaţiile sau atribuirile de contracte ]n spitale. Prefectul a transmis mai departe la acea vreme informaţiile primite către Direcţia de Sănătate Publică Cluj", a declarat reprezentanta Prefecturii Cluj, Anamaria Danciu, menţionând ca nu poate transmite alte date in acest context.