Cinci lucruri controversate cu care a fost manipulată opinia publică în legătură cu aterizarea ratată a avionului Blue Air pe Aeroportul Internaţional din Cluj
0Împrejurările în care s-a produs incidentul aviatic de la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca au făcut obiectul multor speculaţii, iar în mass-media s-au difuzat multe informaţii deformate, alimentate şi de unele declaraţii contradictorii date de şefii aeroportului şi de cei ai companiei aeriene implicate în incident. „Adevărul” a analizat cele mai controversate cinci aspecte ale cazului cu un specialist în aviaţie.
Un avion al Blue Air cu 116 persoane la bord (110 pasageri şi 6 membri ai echipajului), care efectua o cursă charter pe ruta Bucureşti - Cluj - Barcelona, a ieşit, joi dimineaţa, de pe pistă la aterizarea pe aeroportul din Cluj. Nu au existat victime şi aeronava nu a suferit avarii. Incidentul a avut loc în condiţii meteo dificile, cu ninsoare şi zăpadă depusă pe suprafaţa pistei.
Traficul pe aeroport a fost întrerupt timp de şase ore. Cazul e anchetat atât de Parchetul Curţii de Apel Cluj, cât şi de Autoritatea Aeronautică, cutiile negre ale aeronavei fiind trimise în Franţa pentru analize. Reprezentanţii Blue Air au susţinut că incidentul a fost cauzat de starea pistei, în timp ce conducerea Aeroportului susţine că nu are nicio vină.
Pentru a analiza cele mai controversate aspecte ale incidentului „Adevărul” l-a consultat pe Laurenţiu Buzenchi, preşedintele Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii Cluj, fost pilot militar pe elicoptere, ieşit în rezervă cu gradul de căpitan comandor, executând peste 3.700 ore de zbor de-a lungul carierei şi toată gama de misiuni militare şi civile, pilot clasa 1 şi de încercare, instructor în toate condiţiile meteorologice.
1. Discuţia pilot- turnul de control după aterizare
„Pilot: Turnule, 9301 - tocmai am ieşit din pistă.
Turnul de control: Confirm. Bine aţi venit! Continuaţi spre Delta, către poziţia de îmbarcare numărul 6.
Pilot: Nu m-aţi înţeles! Este PAN, PAN, PAN (n.r. cod folosit în situaţii de urgenţă). Am ieşit din pistă.
Turnul de control: Sunt turnul, confirm, mulţumesc!
Pilot: Suntem ieşiţi din pistă, nu s-a întâmplat nimic. Suntem pe sol. Motoarele încă funcţionează. Ne uităm la situaţie şi pe urmă vom proceda o evacuare.
Turnul de control: Sunt turnul, confirmăm, anunţăm acuma la sol. Şi o să vină utilaje pentru asistenţă. Toate staţiile de la sol au fost anunţate, o să vină acum către dumneavoastră pentru asistenţă. Dacă puteţi să comunicaţi, aţi ieşit din pistă? Aveţi avarii majori? Să ştiu ce să comunic la sol.
Pilot: Deci, am ieşit din pistă, pe partea dreaptă. Suntem în proces de oprire a motoarelor. Şi din câte vedem, e posibil să fi atins cu motorul. Confirm, fără victime.
Turnul de control: Am confirmat pe partea dreaptă, am să comunic la sol. Confirm, fără victime, acum o să vină asistenţa către dumneavoastră. Am considerat pista ocupată, blocată, până se eliberează.
Aeronava a fost tractată. FOTO: A24Assistance
Discuţia a fost interpretată drept o scăpare a angajatului de la turnul de control, care ar fi dat dovadă de neatenţie.Buzenchi e de părere că „Pilotul trebuia să folosească codul specific, în limba engleză, PAN-PAN-PAN (cod utilizat în radiocomunicaţii care semnalează o urgenţă, care nu pune în pericol vieţile oamenilor sau integritatea navei-nr). Exprimarea lui <<Am ieşit din pistă>> a fost ambiguă şi, în condiţiile în care turnul de control nu avea vizibilitate asupra aeronavei, s-a înţeles că a ieşit din pista activă şi a intrat în calea de rulaj (porţiune de teren special amenajată care asigură accesul aeronavelor de la locul de staţionare la pista de decolare-aterizare-nr). În niciun caz controlorul de trafic nu trebuie blamat. Pilotul nu s-a exprimat corect, dar nu trebuie să facem din asta atâta tevatură. E posibil ca acesta să fi fost emoţionat după această aterizare cu probleme”.
„Piloţii Blue Air au anunţat că nu au combustibil suficient şi vor să facă o aterizare de urgenţă. Ei trebuiau să aibă suficient combustibil pentru a ajunge la un aeroport din apropiere. Li s-a cerut un termen ca să iasa utilajele de pe pistă, ningea abundent, şi ei au declarat că nu au suficient combustibil”, a declarat David Ciceo, director Aeroportul Cluj.
2. Aeronava Blue Air ar fi fost în pericol să rămână fără combustibil.
„Piloţii Blue Air au anunţat că nu au combustibil suficient şi vor să facă o aterizare de urgenţă. Ei trebuiau să aibă suficient combustibil pentru a ajunge la un aeroport din apropiere. Li s-a cerut un termen ca să iasa utilajele de pe pistă, ningea abundent, şi ei au declarat că nu au suficient combustibil”, a declarat pentru presa locală directorul Aeroportului Cluj, David Ciceo, la câteva ore după incident. Pe de altă parte, reprezentanţii Blue Air au susţinut: „Menţionăm expres că aeronava dispunea de suficient combustibil pentru a se redirecţiona către unul dintre cele 2 aeroporturi de rezerva în cazul în care nu s-ar fi autorizat aterizarea la Cluj”.
În comunicatul oficial dat de Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca la o zi de la incident nu se mai menţionează nimic despre ipoteză terminării combustibilului. Mai mult, în document se precizează că aeronava a decolat spre Bucureşti după verificarea tehnică, deci fără alimentare cu combustibil suplimentar.
Într-o presupusă convorbire dintre pilotul Blue Air şi turnul de control al Aeroportului Cluj, provenind din „surse din interoirul ROMATSA, publicată în „Ziar de Cluj”, pilotul ar fi comunicat că mai are „combustibul suplimentar pentru 5 minute de holding”. L-am întrebat pe specialistul Laurenţiu Buzenchi cum interpretează această informaţie. „Asta nu înseamnă că se termină combustibilul. Cred că aici a fost confuzie, s-au exprimat jumătăţi de adevăruri. Pilotul a spus că are 5 minute sau 7 minute pentru a survola înainte de aterizare. Dacă în aceste 5-7 minute nu ar fi aterizat, avionul avea combustibil până la aeroportul de rezervă”, a precizat el.
Aeronava a fost tractată. FOTO: A24Assist
3. Pilotul Blue Air ar fi făcut presiuni la adresa angajatului de la turnul de control să elibereze pista, chiar dacă aceasta nu era pregătită.
Iuliu Pop, directorul operaţional Aeroportului, a susţinut la emisiunea „Ediţie specială” din 7 ianuarie că „pilotul aeronavei a făcut presiuni la adresa turnului de control pentru a elibera pista”. „Nu-şi putea permite pilotul să pună presiune pe turnul de control, pentru că resposabilitatea e atât de mare şi din partea aeroportului, încât dacă se considera că pista nu era pregătită, aeroportul decidea închiderea acesteia”, a susţinut Buzenchi.
"Cred că aici a fost confuzie, s-au exprimat jumătăţi de adevăruri. Pilotul a spus că are 5 minute sau 7 minute pentru a survola înainte de aterizare. Dacă în aceste 5-7 minute nu ar fi aterizat, avionul avea combustibil până la aeroportul de rezervă”, a precizat Laurenţiu Buzenchi, pilot în rezervă (foto dreapta).
4. Care era starea pistei? A fost stratul de zăpadă depus pe asfalt cauza ieşirii în decor?
Conducerea Aeroportului a precizat că „gradul de frânare transmis a fost 3 pe o scară în care 5 este maxim, iar 1 este minim. Prin urmare, pista asigura condiţii corespunzătoare de aterizare”. Blue Air precizează că „În faza finală de frânare din cadrul procedurii de aterizare, comandantul aeronavei a observat că aderenţa pe pista de aterizare nu este suficient de mare pentru a permite oprirea în limitele pistei de aterizare, avionul alunecând circa 10 metri în afara pistei”.Reprezentanţii firmei susţin că buletinul meteo transmis de către Romatsa s-a modificat: la 7.30 acesta susţine că „ frânarea pe pista de aterizare era medie spre bună existând depuneri de zăpadă”, iar ulterior aterizării, un nou buletin meteo a fost emis care spunea: „acoperire până la 100% a suprafeţei pistei cu zăpada udă şi condiţii de frânare medii”.
Varianta companiei e susţinută şi de martori. Unul dintre pasagerii aeronavei, Cătălin Duţă (36 de ani), a declarat pentru „Adevărul”: Aeroportul a fost extraordinar de prost pregătit, extraordinar de prost. Cred ca numai din şansă şi din experienţa pilotului probabil am scăpat. Vă repet pista nu a avut niciun dram de asfalt. Pista a fost în totalitate acoperită cu zăpadă”.
Specialistul Laurenţiu Buzenchi susţine că la ieşirea de pe pistă au contribuit „condiţiile de vizibilitate reduse – când aterizezi trebuie să pui roţile jos cât mai aproape de începutul pistei, ori e greu să faci acest lucru când ninge şi e ceaţă; faptul că pe pistă s-au depus câţiva milimeri de zăpadă; aterizarea a fost îngreunată şi de faptul că este o pistă de categoria a II-a, care are numai 2100 de metri şi nu una de 3500 de metri”. Toate aceste împrejurări coroborate au dus la ieşirea în decor. "Nu trebuie să facem din asta un capăt de ţară pentru că nu au fost avarii, nu au fost victime, coada avionului a rămas pe pistă. În lume se întâmplă frecvent astfel de incidente”, a arătat el.
Mărturia unui pasager din avionul ce a ajuns pe câmp la Cluj
5. S-a îndepărtat zăpada cu lopeţile de pe pistă?
Mai mulţi martori au susţinut şi se poate observa şi în unele filmuleţe de la faţa locului că muncitori cu lopeţi îndepărtatu zăpada din jurul avionului. Şeful aeroportului, David Ciceo, a avut o declaraţie uşor contradictorie, susţinând, într-un interviu televizat, că ”În niciun caz” nu au fost oameni cu lopeţi care să deszăpezească, însă ”aeronava, nefiind pe pistă, a fost nevoie de îndepartarea pămantului şi a zapezii”, lucru care s-a facut, într-adevar, de oameni dotaţi cu lopeţi.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
