Cel mai mare proiect al muzeelor româneşti din ultimii 25 de ani: expoziţia „Aurul şi argintul antic României“

Afişul expoziţiei

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei de la Cluj contribuie cu 61 de piese la expoziţia „Aurul şi argintul antic al României“, un proiect muzeografic de amploare din ultimii 25 de ani, iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a României. Clujenii pot admira, între 4 februarie şi 22 martie, la Muzeul de Artă, cele mai importante opere ale orfevrăriei preistorice şi protoistorice sau de epocă clasică din colecţiile a 31 de muzee din ţară.

Expoziţia eveniment reuneşte oeste 1.000 piese arheologice descoperite pe teritoriul României şi datând din perioada mileniului al V-lea înainte de Hristos şi până în secolul al VII-lea după Hristos. Piesele expuse provin din colecţii de la 31 de muzee din ţară, şi sunt podoabe şi însemne de prestigiu sau ale sacralităţii.

„Extraordinara bogăţie a spaţiului intracarpatic în artefecte lucrate din aur şi argint, a fost adesea subliniată de specialişti şi apreciată de public iar numărul impresionant de astfel de piese este cu greu egalat de un alt spaţiu european. Cu referire specială la piesele Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei prezente în expoziţia Aurul si argintul antic al României, acestea ilustrează un interval istoric generos. Astfel, piesele de epoca bronzului din partimoniul MNIT sunt reprezentative pentru două paliere cronologice: perioada mijlocie (1900-1500 a.Chr) şi cea târzie (1500-1100 a.Chr) a epocii bronzului. Pentru prima secvenţă culturală se remarcă o superbă  brăţară  torsionată  de  aur,  având capetele spiralate,  iar pentru cea de a doua, două diademe de aur,  lucrate dintr-o  bară  cu  profil  rotund,  având  la  fiecare  capăt  câte  două  frunze  lanceolate“, spun reprezentanţii Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei de la Cluj-Napoca.

Printre exponatele MNIT prezente se numără şi unele aparţinând epocii dacice. Alături de piese disparate descoperite pe teritoriul Transilvaniei, vor fi expuse şi cele din tezaurele de piese din argint de la Sărmăşag (judeţul Sălaj) şi Cojocna (judeţul Cluj). Descoperit, probabil, în secolul al XIX-lea tezaurul dacic de la Cojocna (sfârşitul secolului al II-lea - prima jumătate a sec. I a.Chr.) este format din 3 fibule cu noduri, dintre care două pereche, un colier lanţ cu pandantive şi un fragment dintr-o brăţară polispiralică de argint. Piese, ca cele din acest tezaur nu erau doar simple accesorii ale unei ţinute cotidiene-laice. Cel mai probabil acestea făceau parte dintr-o garnitură a unui costum folosit în cadrul unor ceremonii religioase.

Descoperirile din Epoca Migraţiilor

Colecţia Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei contribuie cu 20 de piese de excepţie dintre care se remarcă inventarul funerar al unei ,,prinţese’’ gepide, descoperit în 2007, cu ocazia construirii centrului comercial Polus-Center din comuna Floreşti. Fastuosul mormânt conţinea aproape în totalitate obiecte din aur de mare fineţe. Piesele de port (cataramă, ace de prins veşminte) dar mai ales podoabele (cercei cu cap poliedric ajurat, colier format din nouă pandantive ornamentate cu granate roşii - almandine) sunt splendide realizări ale orfevrăriei epocii migraţiilor. Prin bogăţia şi diversitatea obiectelor de inventar mormântul aduce noi contribuţii referitoare la moda aristocraţiei feminine din a doua jumătate a secolului al V-lea.

Printre exponate se numără, de asemenea, şi piese provenite din  tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau Antichităţii Târzii, respectiv cele descoperite la  Apahida şi Cluj-Someşeni.

Expoziţia "Aurul şi argintul antic al României" va putea fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj în perioada 4 februarie - 22 martie.

Mai puteţi citi:

Ziua Mihai Eminescu. Călătoriile din adolescenţă. „A găsit o Transilvanie ordonată. A plecat din Ipoteşti până la Blaj pe jos, cu căruţa, fără GPS“