Ce spune după Bac o membră a organizaţiei care îi reuneşte pe cei mai inteligenţi români: „Facultatea o fac în România, apoi vreau să plec din ţară“

Ce spune după Bac o membră a organizaţiei care îi reuneşte pe cei mai inteligenţi români: „Facultatea o fac în România, apoi vreau să plec din ţară“

Oana Jişa se numără printre cei mai inteligenţi 600 de români membri ai Mensa. FOTO: Remus Florescu

Clujeanca Oana Jişa (19 ani) se numără printre cei 600 de români care fac parte din organizaţia Mensa, care îi reuneşte pe cei mai inteligenţi 2% din oameni. Tânăra a învăţat 3-4 ore pe zi pentru Bacalaureat şi crede că va lua note bune. Ea vrea să-şi continue studiile în România, dar după facultate vrea să plece în străinătate „să se realizeze“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dacă în România sintagma „băieţi deştepţi” te duce cu gândul la politicieni care fac bani din afaceri mai mult sau mai puţin legale cu statul, începând din 1946, oamenii deştepţi sau mai bine zis inteligenţi din întreaga lume se reunesc într-un club denumit Mensa. Pentru a fi membru în acest club exclusivist, având în vedere că doar 2% din oameni au abilităţi pentru a ajunge mensani, trebuie să ai un coeficient de inteligenţă de peste 131. În România sunt circa 600 de membri, unul dintre aceştia fiind Oana Jişa, care s-a numărat printre cei aproape  5.000 de elevi care au susţinut anul acesta Bacalaureatul la Cluj. Cum a perceput examenul maturităţii, cum i-a plăcut liceul, cum îşi vede viitorul, sunt câteva dintre întrebările la care Oana a răspuns. 
 

Învaţă 3-4 ore pe zi

 
Oana Jişa (19 ani) a absolvit Colegiul Naţional „George Coşbuc”, profil real, la secţia germană. Dacă pentru alţi elevi de vârsta ei perioada dinaintea examenului de Bacalaureat a fost una stresantă, Oana spune, cu zâmbetul pe buze: „Am văzut cred cele mai multe filme în perioada asta, pentru că nu a trebuit să merg la şcoală”. Învăţa 3-4 ore pe zi şi în rest se relaxa. „Am vizionat filme, am fost la alergat, mai ieşeam în oraş. Nu sunt genul să stau toată ziua în casă să învăţ”, povesteşte tânăra. Totuşi, Oana a luat premiul II la terminarea clasei a XII-a şi speră la note bune la Bac: 10 la Matematică, peste 9,50 la Informatică şi peste 9 la Română. Care este atunci explicaţia rezultatelor? „De felul meu reţin mai uşor. Am observat asta din clasele mici. Nu pierdeam mult timp cu temele. Mama când venea acasă şi vedea că mi-am făcute temele îmi zicea: <<Cum, aşa repede?>>  De asemenea, reţin foarte mult din materie pentru că sunt atentă la clasă”. Ea precizează că-şi făcea întotdeuna temele la zi şi era la zi cu materia. 
 
„De felul meu reţin mai uşor. Am observat asta din clasele mici. Nu pierdeam mult timp cu temele. Mama când venea acasă şi vedea că mi-am făcute temele îmi zicea: <<Cum, aşa repede?>>  De asemenea, reţin foarte mult din materie pentru că sunt atentă la clasă”.
 
Oana Jişa, elevă
 

Bac fără stres 

 
„Nu am fost stresată la Bacalaureat, la matematică şi la informatică eram stăpână pe materie, deci nu am avut emoţii. Sunt chestii pe care dacă le înţelegi, le ştii, nu trebuie să toceşţi date şi chestii de genul acesta. La Română, a fost un pic mai greu şi a trebuit să învăţ mai mult.Acolo sunt multe compuneri, multe eseuri şi durează”, povesteşte tânăra. Una peste alta, Bacalaureatul 2015 i s-a părut „abordabil”: „Nu a fost greu. La informatică a fost un pic mai complicat pentru că mă aşteptam ca subiectele să fie la fel de uşoare ca la Matematică şi la Română, dar au fost puţin mai grele”. 
Oana se trezea dimineaţa pe la 9.30 - 10, iar până pe la 14-15 învăţa: „Făceam câte o variantă de exerciţiu la Matematică, una la Informatică şi ceva la Română. După-masă fie mă uitam la un film sau mergeam afară. Seara stăteam până pe la 12.00, câteodată mai citeam ceva la româna, altădată mă uitam la un film, intram pe net. Nu a fost o perioadă stresantă”.
 
 „Să fie mai puţine materii. Să te poţi concentra energic pe ceea ce vrei să faci în viitor, pe ceea ce-ţi place. În rest, să se facă câteva materii opţionale pentru cultură generală. Să nu stea elevii la şcoală până la 2-3 degeaba. Nu mi se pare util”
 
Oana Jişa, elevă 
 

Prea multe materii la liceu

 
Pentru Oana liceul a fost o perioadă lipsită de stres: „A fost distractiv”. Ea spune că a avut profesori care nu au stil foarte modern de predare, care nu ştiu să capteze atenţia. „Când vezi că profesorul este dur îţi zici <<hai să fiu atent şi să învăţ pentru note, pentru părinţi, dar nu neapărat că-ţi place materia sau te atrage>>. Am făcut materii care nu cred că mă vor ajuta, poate doar pentru cunoştinţele generale”. Întrebată ce ar schimba la educaţia în liceu, tânăra spune: „poate să fie mai puţine materii. Să te poţi concentra energic pe ceea ce vrei să faci în viitor, pe ceea ce-ţi place. În rest, să se facă câteva materii opţionale pentru cultură generală. Să nu stea elevii la şcoală până la 2-3 degeaba. Nu mi se pare util”. 
 

Facultatea în România, jobul în străinătate

 
Oana şi-a asigurat intrarea la facultate încă din liceu. Ea a participat la sesiunea de testare preliminară din luna aprilie la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) obţinând nota 9 la Matematică. „Vreau să continui la UBB la informatică în limba germană şi îmi voi păstra nota obţinută la testarea preliminară. Un procent din notă va conta şi media de la Bacalaureat, dar nu-mi fac griji din această privinţă. Admiterea îmi este asigurată”, povesteşte tânăra. În caz că se râzgândeşte, Oana vrea să dea examen şi la Politehnica din Cluj, tot la Informatică. Pentru testarea preliminară tânăra a făcut ore de Matematică în privat  – 2 luni, o dată pe săptămână. Faptul că face limba germană încă din clasa I-a şi se va pregăti să devină programator îi va asigura un job extrem de bine plătit în Cluj. „Facultatea vreau s-o fac în România, însă după aceea aş pleca. Dacă aş prinde un post bun, m-aş duce într-o ţară gen Dubai sau Australia. Nu m-aş duce în Europa. Foarte mult mi-a plăcut în Egipt, dar nu m-aş muta acolo. Mi-a plăcut stilul de viaţă – cu toate că au viaţa mai săracă, au reguli mai stricte pe care le respectă; mi s-a părut fascinant”, spune tânăra. În Germania nu s-ar duce pentru că „ştiu sunt destul de reci oamenii. Probabil ca ţară şi oraşele sunt frumoase şi dezvoltate, dar dacă oamenii nu-s ok...”. Dacă totuşi va rămâne în Europa, oraşul care i-a făcut cu ochiul este Barcelona „mi-a plăcut, ai şi marea acolo, este curat, oamenii destul de ok”. Oana pleacă anual cu părinţii în excursii în străinătate, având posibilitatea să cunoască mai multe culturi.
 
 „Vreau să mă realizez. Să-mi deschid afacerea mea. Nu neapărat în IT pentru că ştiu ce e foarte greu. Nu neapărat în România”. 
 
Oana Jişa, elevă

Visează să aibă afacerea ei 

Oana este pasionată de fotografie şi desen, dar vrea să se concentreze pe informatică: „Îmi place ideea că poţi face un  program sau o aplicaţie care să ajute mai multă lume. Nu am făcut programe până acuma, la şcoala am învăţat limbajul de programare <<C>>, dar m-am uitat peste Java şi nu e foarte diferit. Bazele sunt aceleaşi”. Crede că un informatician trebuie să fie perseverent, să aibă răbdare, imaginaţie şi gândire logică. „Trebuie să-ţi pui mintea la lucru pentru a realiza programe cât mai eficiente”. I-ar plăcea să dezvolte aplicaţii foto şi  aplicaţii pentru telefoane mobile. 
 
Oanei îi place de asemenea să citească: „Dacă e o carte cu multă descriere nu am răbdare. Am citit în ultima vreme Dan Brown-  Îngeri şi demoni, Codul lui Da Vinci. Din materia de bac nu pot spune că mi-a plăcut vreun roman, poate Maitreyi”. Visul tinerei este: „Vreau să mă realizez. Să-mi deschid afacerea mea. Nu neapărat în IT pentru că ştiu ce e foarte greu. Nu neapărat în România”. 
 

Membră Mensa de la 16 ani

A intrat în Mensa în 2013. „Sunt dintre cei mai noi. Ştiam  de Mensa de la un prieten ce era membru. Când a văzut că am luat la evaluarea naţională 10 la mate şi 9,75 la română, mi-a spus că trebuie să încerc să intru la Mensa. Am apucat să fac cele 45 de întrebări ale testului de inteligenţă şi mi-au mai rămas vreo 4-5 minute din 20”, explică tânăra. Ea spune că pentru a trece testul de intrare în Mensa trebuie să ai logică bine dezvoltată, atenţie şi să gândeşti repede.
 
„Cu inteligenţa logică necesară pentru a intra în Mensa oamenii se nasc şi teoretic cu aceeaşi inteligenţă şi mor, poate se degradează cu trecerea timpului”, explică tânăra. Întrebată cu ce a ajutat-o calitatea de membru, Oana spune: „Am cunoscut alţi oameni cu preocupări similare. Majoritatea mensanilor din România sunt tineri, între 25 şi 30 de ani. Mi-am format un anturaj de calitate, ceea ce e mai bine decât să merg cu cei care fumeză sau beau. Am cunoscut lume nouă chiar şi din străinătate. Sunt anumite grupuri pe FB şi siteuri”. Întâlnirile mensanilor au loc cam de două ori pe lună. Se poartă discuţii, se iese în oraş, la filme, în excursii. „Obiectivul general  al Mensa este să adune membri cu interese similare şi să-i pună în legătură”, conchide tânăra. 
 
Citeşte şi
 
 
citeste totul despre: