Ziua universală a iei. Cămăşi tărăneşti autentice, într-o expoziţie inedită la muzeu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Considerată unul din cele mai valoroase obiecte de cultură tradiţională, ia românească şi-a câştigat ozi în calendarul popular. Pe 24 iunie, de Sânziene,  cel mai preţios veşmânt este sărbătorit.Cu această ocazie, Muzeul Dunării de Jos invită călărăşenii să viziteze, începând cu 23 iunie, ora 11.00 expoziţia  “Cămaşa ţărănească din colecţiile Muzeului Dunării de Jos”.

Expoziţia este organizată la sediul muzeului din str. Progresul nr. 4 cu ocazia Zilei Universale a Iei, născută la iniţiativa comunităţii online “La Blouse Roumaine”. Sărbătorită de Sânziene, pe 24 iunie, manifestarea a ajuns la cea de a treia ediţie şi mobilizează din ce în ce mai multe organizaţii şi comunităţi din întreaga lume. Anul acesta, Muzeul Dunării de Jos se alătură acestei iniţiative, prin etalarea unor piese de o valoare inestimabilă, datate la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, donate instituţiei noastre de-a lungul timpului.

Cel mai valoros veşmânt

Ia populară, celebrată în fiecare an pe 24 iunie, este considerată unul din cele mai valoroase obiecte de cultură tradiţională românească, dar şi mondială, fiind apreciată atât în interiorul graniţelor, cât şi în afara lor. Faima internaţională se datorează simplităţii şi frumuseţei iei, dar mai ales publicităţii de care aceasta a beneficiat indirect odată cu turneul Reginei Maria în Statele Unite ale Americii în anul 1926, Majestatea Sa purtând exclusiv ii croite din materiale preţioase, brodate şi accesorizate conform modei interbelice, dar care îşi păstrau caracterul tradiţional, unic. Acest succes al originalităţii româneşti s-a simţit şi peste ani.
 
Protejează de spiritele rele

Specialiştii în tradiţie noastră populară vorbesc despre „însemne magice cusute cu grijă, care aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele” şi despre faptul că tinerele moşteneau de la bunicile lor sau de la mamele lor nu doar arta meşteşugului popular, ci şi rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor. “O ie se poate coase doar cu atenţie şi linişte, altfel, rişti să te abati de la ‘drumul’ stabilit pe bucata de pânză”, spune tânăra.

Sursă de inspiraţie pentru artişti

Pe de altă parte, ia a atras atenţia artiştilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele – “La blouse roumaine” (1940) – fiind expus la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român, de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal a imortalizat-o pe Maria Rosetti în “România revoluţionară” purtând atât ie, cât şi năframă. Ia românească apare şi în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă.
Ia romaneasca a fost, deopotrivă, sursă de inspiraţie pentru creaţia vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecţie intitulată “La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, şi care a apărut în numărul american al revistei Vogue, în martie 2012, purtată de cantăreaţa Adele.
 

Vă recomandăm şi:

Tânăra care a transformat casa părinţilor în cel mai cochet boutique de familie. Cum i-a reuşit afacerea cu doar 20.000 de euro

Afacere pe net: cum a reuşit o tânără să strângă o comoară vintage în magazinul online

Fata care reface „din rădăcini“ celebra ie românească. Cât costă o bluză ţesută şi cusută din materiale 100% naturale

Fata care a dat cluburile de fiţe din Bucureşti pe munca la ogor: „Am învăţat de la bunicul că-i mare lucru să fii om“

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite