O placă comemorativă, dezvelită în gara din Călăraşi, locul unde au ajuns două trenuri ale morţii cu evrei în 1941

Placa comemorativă a fost dezvletiă joi, 26 septembrie, în gara din Călăraşi FOTO I.S.

O serie de manifestări au loc joi, 26 septembrie, la Călăraşi, în memoria evreilor deportaţi în oraşul de pe malul Borcei, după pogromul de la Iaşi din 29 iunie 1941.

În gara din oraş a fost dezvelită o placă comemorativă de către primarul Călăraşiului, Daniel Ştefan Drăgulin, alături de Aurel Weiner, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, în prezenţa ambasadorului statului Israel în România, David Saranga, şi a mai multor autorităţi locale, după ce a fost oficiat un scurt moment religios evreiesc de către un rabin şi un cantor. Manifestările vor continua cu dezvelirea unui monumet în cimitirul evreiesc, dar şi cu vizitarea mai multor clădiri care au servit drept lagăr pentru cei aduşi la Călăraşi în 1941. 

Pe 6 iulie 1941, în gara Călăraşi a ajuns primul tren al morţii cu evrei deportaţi din Iaşi, după pogromul din 29 iunie. Înghesuiţi în vagoane de marfă, din ordinul lui Ion Antonescu, peste 1.500 de oameni, tineri, femei, copii şi bătrâni, au murit pe drum sufocaţi şi însetaţi. Supravieţuitorii au fost închişi, în regim de lagăr, în mai multe clădiri din oraş. Mulţi dintre ei au murit din cauza condiţiilor inumane de detenţie. Soarta evreilor din primul tren, plecat din Iaşi după pogromul din 29 iunie şi ajuns la Călăraşi, este mai putin cunoscută.

Istoricul Adrian Cioflâncă, cercetător, membru al Colegiului la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Director la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER), a venit la Călăraşi, în urmă cu câteva luni, pentru a vedea cu ochii săi gropile comune şi locurile unde au fost deţinuţi evreii supravieţuitori din unul dintre cele două „trenuri ale morţii“ din 1941.

„Am mers pe teren să văd cu ochii mei gropile comune şi locurile unde au fost detinuţi evreii supravieţuitori în vara anului 1941. Speram să putem pune o placă în Gara Călăraşi, în amintirea celor care au pierit în primul tren al morţii. Am discutat deja la Consiliul Judeţean (CJ)“,  povestea istoricul. Cioflâncă a vizitat fosta cazarmă de pe strada Independenţei din Călăraşi, locul unde au fost închişi mulţi evrei din Iaşi care au supravieţuit primului tren al morţii.

Conform istoricului, din cei 1.100 de evrei care au ajuns la Călăraşi la sfârşitul lunii august 1941, aproximativ 150-200 din ei au pierit din cauza condiţiilor grele. Cei care au murit au fost înhumaţi în gropi comune. Într-o operaţiune de la sfârşitul anilor ‘70, au fost exhumate şi înmormântate în Israel 25 de trupuri. Conform istoricului, evreii au fost ţinuţi doar câteva luni la Călăraşi, deoarece nu existau spaţii adecvate şi nici nu se putea asigura hrana necesară. Pe lângă fosta cazarmă, evreii au mai fost închişi şi în două sinagogi din oraş, dar şi într-un depozit de cereale, în locul căruia se află astăzi Sala Polivalentă a oraşului.