FOTO Toate drumurile negustorilor duceau în Bărăgan, acum trei secole. Cum devenise faimos târgul de la Dunăre
0
În urmă cu mai bine de 3 secole, sătucul de pe malul Borcei începuse să devină cunoscut lumii. Bogăţia de produse şi exporturile au transformat târgul într-un important centru de la Dunăre, căutat de negustorimea cu ştaif.
În lucrarea sa „Istoria oraşului Călăraşi”, profesorul Constantin Tudor menţionează, în urma studierii documentelor din secolele XVI-XVIII, că ocupaţiile de bază ale locuitorilor erau agricultura (se cultiva grâu, orz, mei), creşterea animalelor, albinăritul şi pescuitul. Deja un document de la 1 mai 1734 notează Lichireştiul (vechea denumire a Călăraşiului) ca târg, ceea ce înseamnă că satul luase proporţii, iar viaţa comercială se închegase. Diferiţi călători care au trecut prin zonă au avut întotdeauna impresii plăcute despre acest târguleţ.
La 20 octombrie 1780, banul Constantin Caragea din Iaşi, în drum spre Constantinopol, scria: „Peste podul Ialomiţei, pe podul mănăstirii, ne-am dus la Lichireşti, sat al judeţului Ialomiţa care se numeşte Călăraşi şi am rămas acolo. El e locuit de coloni bulgari şi plugari şi face mult orz şi grâu bun”.
Întrucât aşezarea era şi schelă la Dunăre prin braţul Borcea, pe unde se scurgeau dările în natură către Poarta Otomană, călărăşenii erau obligaţi să presteze activităţi suplimentare pentru întreţinerea drumurilor şi podurilor,precum şi să efectueze transportul produselor la schela din port.
Posibilităţi ispititoare de a-şi desface produsele
Dr. Pompei Samarian, primul istoric al Călăraşiului, notează în monografia oraşului faptul că schelele dunărene capată o importanţă deosebită: la aceste schele se face schimbul tuturor mărfurilor. „Păşunea bogată a Bărăganului era un îndemn puternic pentru mocani, să vie cu oile aici, dar tot atât de ispititoare trebuie să fi fost şi posibilitatea ce aveau de a-şi desface produsele lor turcilor din Silistra, consumatori de carne şi grăsime de oaie. De aceea îi vedem coborând pe toate căile spre acest Bărăgan, pe drumul zis al „mocanilor”, între satele Băjeşti-Măzăreasca din Ilfov, pe Valea Prahovei şi a Buzăului. Şi azi Bărăganul e plin de numiri care amintesc trecerea mocanilor pe aici: satul Grindul Fărăgaşului, crucea mocanului din dreptul Ciocăneştilor, movilele şi puţurile Bărăganului, toate au nume mocăneşti. Drumul Silistrei prin satul de la cotul Borcei era cunoscut nu numai de neguţători, ci şi de războinici pentru că drumurile cunoscute ale comerţului au fost întotdeauna folosite de războinici”.
Vă recomandăm şI:
FOTO În pas cu marile oraşe. Dezvoltarea uimitoare a Călăraşiului
Cum a scăpat de sub buldozerele comuniste una dintre cele mai vechi biserici din oraş
Se încarcă comentariile...
