Fermierii din Bărăgan pariază pe grâu şi rapiţă. Peste 200.000 de hectare, însămânţate în campania de toamnă
0
După ce arşiţa verii i-a făcut pe fermierii din Bărăgan să-şi blesteme zilele, a răsărit soarele. Culturile de toamnă au prins putere, iar culturile de toamnă, întinse pe aproximativ 200.000 de hectare au crescut ca la carte.
Agricultorii spun că nu se tem de vremea rea, deoarece culturile au scăpat de ce a fost mai rău. „Chiar dacă temperaturile scad mai mult şi ajung la minus unu, minus 2 grade, credem că nu vor fi probleme. Plantele s-au dezvoltat frumos, au scăpat de cea mai grea perioadă. Culturile sunt superbe. Starea de vegetaţie se va menţine medie şi bună pe suprafeţele agricole cu o bună aporvizionare cu apă a solului, iar în semănăturile tardive, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi medie şi slabă, iar densitatea redusă”, spune Mariana Hărmănescu, referent la Direcţia Agricolă Călăraşi.
Grâul, rapiţa şi şi orzul ocupă în prezent, în judeţul Călăraşi, cea mai mare suprafaţă. În această toamnă, peste 117.000 de hectare au fost cultivate cu grâu, 50.000 cu rapiţă şi 32.700 cu orz.
Lucrări dificile
Deşi campania de arat şi însămânţări a fost una dificilă, agricultorii nu s-au dat bătuţi. Toamna cu temperaturi extreme pare să le râdă în nas agricultorilor. După ce recoltele au fost compromise, calendarul însămânţărilor a fost şi el dat peste cap de vremea cu toane: când a fost foarte cald, când a plouat cu găleata şi nu s-a putut intra în câmp.
În Lunca Dunării au fost cele mai mari probleme pentru că aici nu a plouat toată vara. Oamenii se tem acum de ce este mai rău: din cauza vremii schimbătoare ar putea fi calamitate şi culturile de primăvară.
”Dacă vine un ger, va fi vai şi amar de noi! Ne lasă cu ochii în soare. Deocamdată, nu ne putem bucura, e frumos, e iarbă verde, să ne vedem anul viitor când curge recolta în camioane. Ca să ai o recoltă ca la carte trebuie să investeţi serios, să faci tratamente, îngrăşăminte, e mult de muncă”, spune Aurelian Dobre, fermier din Ciocăneşti care are în administrare peste 500 de hectare de teren agricol.
Cu toate acestea, cheltuielile rămân: agricultorii au credite la bănci, angajaţi şi arendă de plătit, investiţii de făcut şi animale de hrănit.
Însămânţările sunt în grafic
Până la această dată, calendarul însămânţărilor în Bărăgan a fost respectat. Oamenii au făcut eforturi să cultive pământul ca să avem ce mânca. 209.793 de hectare, cu 6% mai mult decât ce şi-au propus femierii au fost însămânţate.
După ce au tras linie şi au strâns recoltele din câmp, agricultorii spun că nu au acoperit nici măcar cheltuielile. Pârjolul făcut de secetă i-a lăsat cu buzunarele goale. Producţiile au fost la jumătatea celor din 2014, considerat a fi unul dintre cei mai buni ani agricoli. Recolta de porumb a fost sub aşteptări. 4.000 de kilograme de boabe la hectar a fost media în Bărăgan, faţă de 9.400 kilograme cât s-a obţinut în urmă cu doi ani. La floarea-soarelui nu s-a scos mai mult de 1.800 de kilograme de pe un hectar.
“Din 2007 nu am mai avut an aşa de prost. Ce să vă spun, un dezastru!. Porumbul şi floarea-soarelui au fost distruse de temperaturile ridicate”, spun agricultorii. Oamenii se tem de faptul că vor avea pierderi uriaşe în acest an şi că nu-şi vor putea acoperi nici măcar cheltuielile tehnologice şi ratele la banci.
Când e profitabil
Din zona Gălăţui-Mostiştea, continuând cu DN31 până la Mihai Viteazul a fost compromis tot porumbul. La fel şi pe zona Ciocăneşti-Mănăstirea-Dorobanţu, dar şi Unirea-Jegălia-Borcea”, spune fermierul din Ciocăneşti. Agricultorul spune că o cultură de porumb este foarte costisitoare. Abia la o producţie de peste 7 tone la hectar se recuperează investiţia.
„Vom ajunge în situaţia de a vinde tot, dacă vremea va fi tot aşa. Veşti bune nu sunt şi dacă ne compromite şi rapiţa pe care am semănat-o la începutul lunii septembrie, e jale”, spune Aurelian Dobre.
600.000 de hectare au fost afectate
Şi ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a anunţat că la porumb este „o mare problemă”. Floarea soarelui şi porumbul sunt culturile cele mai afectate de secetă”, a declarat ministrul în luna septembrie. Potrivit femierilor, aproape 600.000 de hectare, cultivate cu porumb, au fost afectate puternic de seceta din acest an. E o situaţie mai critică decât anul trecut, suprafeţele fiind calamitate în diferite grade, între 30% şi 70%.
Distrugere de aproape 100%
În acest an, spun specialiştii, seceta s-a răspândit pe o suprafaţă mult mai mare decat cea de anul trecut. Dacă în 2015, zona Moldovei a fost cea mai afectată de secetă, anul acesta, practic, trei sferturi din suprafaţa Romaniei a fost afectată de secetă. “Există unele zone în care distrugerea e de aproape 100%, mai ales acolo unde s-a semanat mai târziu. Cea mai afectată cultură este cea a porumbului. Nici floarea soarelui nu a fost evitată. Sunt zone unde efectele sunt dezastruoase. De asemenea, seceta a avut influenţe foarte puternice şi asupra culturii de soia”, a precizat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Cât s-a recoltat în judeţul Călăraşi
În judeţul Călăraşi, conform informaţiilor furnizate de Marioara Hărmanescu, referent în cadrul Direcţiei Agricole, la grâu s-a obţinut o recoltă medie de 4.720 kg/ha de pe cele 117.314 hectare cultivate, cu o producţie totală de 553.722 kg/ha. La orz s-au înregistrat 4.600 kg/ha de pe cele 35.164 hectare cultivate, cu o producţie totală de 161.754 kg. La porumb - 4.000 kg/ha de pe cele 111.771. Floarea-soarelui a avut doar 1.800 kg/ha de pe cele 33.550 hectare cultivate, cu o recoltă de 60.390 kg. Soia - 1.100 kg/ha de pe 16.817 hectare, cu o recoltă de 3.482 kg. Însămânţările de toamnă sunt în grafic. Au fost cultivate aproximativ 120.000 de hectare din cele 197.690 hectare disponibile. La rapiţă a fost o producţie medie la hectar de 2.730 kg de pe cele 53.740 hectare cultivate, cu o recoltă totală de 146.710 hectare.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
