VIDEO Varianta originală a Tezaurului „Cloşca cu puii de aur” revine acasă pentru prima oară după 170 de ani

Piesele originale ale celui mai mare tezaur al României, „Cloşca cu puii de aur”, părăsesc după zeci de ani Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, pentru un periplu naţional. Dată fiind valoarea foarte mare a tezaurului şi din cauza numeroaselor tentative de furt din expoziţiile la care a fost prezent, cu mulţi ani în urmă, autorităţile au preferat să arate publicului din muzeele ţării numai copii ale celebrelor piese din aur.

Tezaurul de la Pietroasa, numit de cei care l-au descoperit ”Cloşca cu puii de aur”, a fost scos la lumina zilei în anul 1837 de către doi pietrari, în timp ce scoteau blocuri de calcar dintr-o carieră de pe dealul Istriţa. 

După lungi şi numeroase peripeţii, soldate chiar cu moartea celor doi pietrari şi distrugerea ori dispariţia unui număr de piese, tezaurul a fost recuperat şi a intrat în posesia statului român. Se pare că, iniţial, acesta era compus din 22 de piese însă astăzi sunt cunoscute publicului doar 12 obiecte.

Până la găsirea mormântului lui Tutankamon, "Cloşca cu pui de aur" a fost cel mai important tezaur al lumii, exponat care a circulat prin cele mai faimoase muzee europene, la începutul secolului XX. A ajuns în 1867 la Expoziţia Universală de la Paris, 1868, la Muzeul “Senth Kensingthon”, din Londra, iar în 1872, la Expoziţia Internaţională de la Viena. Se formau cozi lungi, în jurul vitrinei cu tezaurul sosit din Ţara Românească, iar presa vremii relata despre frumuseţea şi poveştile din jurul comorii.

Varianta originală a tezaurului revine pentru prima oară acasă, în judeţul pe raza căruia a fost descoperit. ”Acest tezaur are un periplu tumultos. După 178 de ani s-a întors de acasă, a trecut prin două furturi, în cele din urmă. A plecat în Rusia în primul Război Mondial, a revenit în ţară iar din 1972 se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie”, spune Laurenţiu Grigoraş, director Muzeul Judeţean Buzău.

Alexandru Odobescu a datat tezaurul în sec. IV d. Hr. atribuindu-l regelui vizigot Athanaric. Se crede că piesele ce compun Tezaurul de la Pietroasa au fost îngropate undeva între anii 376, anul invaziei hunilor la nordul Dunării şi 380, anul retragerii lui Athanaric în Imperiul Roman.

”Este foarte greu să ajungă acest tezaur în muzeu pentru că asigurările sunt foarte mari iar muzeele nu îşi pot permite şi după desele probleme pe care le-a avut, el fiind expus la Paris şi la Viena. Copiile au colindat mult mai mult decât originalele, fiind preferată păstrarea ei într-un singur loc. Tezaurul are peste 22 de kilograme şi este unul dintre cele mai mari, fiind detronat doar de masca lui Tutankamon”, declară Sincron Sebastian Matei, istoric.

Piesele care îl compun sunt: o fibulă mare în formă de vultur, care poartă pe piept marele caboson oval, mărginit simetric în cruce de patru cabosoane mici şi rotunde; o fibulă mică; două fibule mijlocii; o tavă; o cană-oenoche; o pateră; două coşuleţe poligonale; un colan cu inscripţie; un colan simplu; un colan cu balama.

Tezaurul ”Cloşca cu puii de aur” este vedeta expoziţiei itinerante ”Aurul şi argintul antic al României”, care este deschisă la Muzeul Judeţean Buzău între 23 septembrie şi 1 noiembrie 2015. Mai sunt expus podoabe, accesorii vestimentare, arme de paradă, veselă de ceremonie şi monede, multe dintre aceste piese constituind adevărate capodopere artistice unice la nivel mondial.