Zilele Forestierului sărbătorite în cadrul primei ediţii a Târgului Internaţional „Forest România”

Unul dintre cele mai importante momente ale Zilelor Forestierului a avut loc în 17 septembrie la Zizin, în cadrul Târgului Internaţional Forest România. Concursul Naţional al Fasonatorilor Mecanici este o tradiţie veche, este practic cel mai important concurs de acest gen.

Ne bucuram ca un vis inceput acum multi ani a devenit realitate in aceasta toamna”,a spus Anamaria Deliu. ”Am reusit sa aducem intr-un cadru natural specific Romaniei peste 60 de companii ce reprezinta 130 de branduri romanesti si internationale de utilaje forestiere prietene cu mediul inconjurator, impreuna cu specialisti si ziaristi europeni extrem de interesati de realitatea romaneasca din acest domeniu.”

„Romania are importante resurse forestiere manageriate responsabil de catre experti in domeniu, dar vedem o oportunitate in inbunatatirea nivelului tehnologic  ce poate aduce beneficii atat protectiei mediului cat si eficientei economice a sectorului forestier.” a declarat Torbjorn Jonhsen, director de dezvoltare Elmia Suedia. „A fost o prima editie a Forest Romania plina de demonstratii practice, atat in padure cat si la standuri, de seminarii interactive si de discutii aplicate intre specialisti. Colaborarea si sprijinul celor de la Asfor si a autoritatilor au demonstrat inca o data interesul de care problematica forestiera se bucura in Romania”.

Presedintele ASFOR a vorbit despre problemele domeniului forestier. Printre acestea, subfinantarea domeniului, atat din fonduri UE, cat si prin interemediul bancilor. Ca urmare „e o lipsa acuta a utilajelor performante in domeniu si poate ca in acest targ vor fi gasite solutii de finantare prin credit furnizor”. Coruptia din sistem este de asemenea o problema care trebuie eradicata. Activitatea firmelor din domeniu produce 7 miliarde de euro anual, cu cei 150 de mii de angajati ai acestora.

Nicolae Ţucunel considera ca imbunatatirea legislatiei este urmatorul obiectiv al forestierilor, pentru ca daca lumea vorbeste despre abuzuri, este din cauza unei reglementari insuficiente sau deficiente. „Sunt foarte multe firme, cele mai multe de altfel, care muncesc din greu. Noi ne dorim eliminarea actelor de coruptie. A fost adoptat Codul Silvic, acum e momentul adoptarii legislatiei subsecvente. Daca actele normative nu vor fi facute in conformitate cu Codul Silvic si regulile liberei concurente, daca pierdem momentul, peste cativa ani, problemele vor fi mai mari, mai grave, iar coruptia va jubila. E momentul sa rupem gatul coruptiei!”

Presedintele Consiliului Concurentei  a facut referire la raportul preliminar al investigatiei din industria lemnului. A reamintit ca unul dintre lucrurile despre care se face vorbire in document este faptul ca Regia Nationala a Padurilor Romsilva are o dubla calitate, de administrator al padurilor, dar si de agent economic, ceea ce poate crea perturbari pe piata concurentiala, adica dezavantajeaza celelalte firme.

„Noi sugeram ca lemnul sa fie prelucrat de catre Romsilva la acelasi pret cu care s-a vandut la licitatii altor firme, si nu sa se profite de faptul ca materia prima oprita de RNP poate fi mai ieftina, pentru ca nu a trecut prin mecanismul cererii si ofertei. Avem, pana la urma, parghii legislative pentru a impune acest lucru. Am vrea ca Romsilva, daca se va comporta ca agent erconomic, sa nu fie cu nimic favorizata, sa aiba exact acelasi tratament ca o societate comerciala obisnuita. Deocamdata Regia e un hibrid, dar pana la urma sa va adapta, se va compatibiliza cu realitatea zilelor noastre” a declarat Bogdan Chiritoiu. Acesta a adaugat ca institutia pe care o conduce s-a aplecat si asupra licitatiilor, modul in care sunt organizate si cum se poate crea un echilibru intre interesul statului de a obtine un venti mai bun din urma lemnului, dar cu manifestarea concurentei. „Nu e normal sa avem in unele judete 80% din licitatii cu un singur participant”, a adaugat el.

Gabriel Stanciu, presedintele Asociatiei Administratorilor de Paduri a facut si el apel la adoptarea unei legislatii coerente la incurajarea investitorilor locali, dar si la promovarea unor masuri de sprijinire a dotarilor cu utilaje performante si prietenoase cu padurea, a firmelor care fac activitati de exploatare. „Din pacate inca se lucreaza la noi cu acele TAF-uri(tractoare articulate forestiere) de pe vremuri, care se strica foarte des si care ajung sa coste foarte mult la capitolul intretinere.”

Cei mai buni 19 fasonatori din ţară s-au aliniat la startul unei competiţii al cărei scop a fost să reproducă în mare condiţiile din pădure şi să testeze pregătirea şi îndemânarea mânuitorilor de fierăstrău mecanic. Există şi un Campionatul Mondial al Fasonatorilor Mecanici Forestieri, cu Regulament propriu, care a fost urmat şi la acest concurs  Au fost prevăzute cinci probe, patru de poligon si una în pădure, doborârea arborilor, la care s-a renunţat. Probele de poligon sunt: cea de cunoaştere a fierăstrăului mecanic, proba de tăiere combinată, proba de tăiere de precizieşi proba de curăţire de crăci a unui buştean. Toate sunt crometrate iar abaterile de la Regulament se depunctează.

La proba de cunoaştere a fierăstrăului mecanic, concurentul trebuie să înlocuiască lanţul aparatului. Sunt chei speciale pentru această operaţiune, iar participanţii şi le aduc pe cele cu care lucrează. Cei mai pricepuţi asamblează lanţul în circa 10 secunde, dar se ajunge şi la 40. Arbitrii vor depuncta un lanţ care nu este suficient de bine întins pentru că fierăstrăul mecanic trebuie asamblat atât de bine încât să fie perfect pregătit pentru tăierea lemnnului.

Tăierea de precizie se face pe buşteni aşezaţi pe plăci acoperite cu rumeguş, iar capetele acestora sunt de asemenea acoperite în aşa fel încât să nu fie vizibile limitele trunchiurilor de copac. Concurentul trebuie să taie un disc de 30-80 mm grosime, fără să atingă placa de sub buştean, într-un unghi cât mai drept, în 27-30 de secunde. Variaţia de timp este dată de capacitatea cilindrică a motorului fierăstrăului. Se va depuncta tăierea într-un unghi prea mare şi atingerea limitei inferioare a buşteanului.

Proba de tăiere combinată se face pe doi buşteni de 35 mm diametru, montaţi pe nişte capre. Lucrătorul forestier are de tăiat câte un disc de aceeaşi grosime ca la proba precedentă. O jumătate este tăiată de jos în sus, iar cealaltă de sus în jos. Se urmăreşte obţinerea unui disc cât mai plan şi ale cărui suprafeţe să fie paralele, într-un timp cât mai scurt.

Curăţirea de crăci a unui buştean este cea mai vizibilă operaţie pe care o face un tăietor în pădure. Chiar dacă în zilele noastre există utilaje performanţe care fac acest lucru, expuse şi la Târgul Internaţional Forest România, proba rămâna una de referinţă şi de spectaculozitate. În anii trecuţi se aduceau trunchiuri de arbore din pădure, care erau curăţaţi. Acum se folosesc câţiva buşteni care se rotesc şi care au găuri artificiale. În ele sunt introduse bucăţi de lemn de circa 1 metru, care trebuie tăiat. Cioturile rămase nu trebuie să aibă mai mult 5 mm înălţime, iar operaţiunea se desfăşoară  în 30 de secunde timp standard.

Iată lista câştigătorilor:

• 1. Coancă Gheorghe-Husqvarna Bucuresti
• 2. Bertel Titu-Berte Top SRL
• 3. Târsoneanu Nicolae-Directia Silvica Prahova
• 4. Tudosia Constantin-Directia Silvica Neamtâ
• 5. Negru Stratone-Directia Silvica Buzau
• 6. Macsek Francisc-Directia Silvica Timis

S-a acordat un premiu I în valoare de 1000 de lei, un premiu II de 800 de lei, ocupantul locului al treilea este răsplătit cu 600 de lei. Există de asemenea şi  trei menţiuni, pentru care se vor da 500, 400 şi 300 de lei. Banii sunt oferiţi de Asociaţia Forestierilor din România. Suplimentar, Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului a oferit sume de bani.