Hora Satului, duminică la Şirnea. La Muzeul Nicolae Frunteş puteţi vedea Prepeleacul, strămoşul mixerului de azi

Hora
Satului, duminică la Şirnea. La Muzeul Nicolae Frunteş puteţi vedea Prepeleacul,
strămoşul mixerului de azi

Muzeul Etnografic din Şirnea vă va arăta cum trăiau strămoşii noştri. FOTOSimona Suciu

Duminică la Şirnea, primul sat turistic din România, va avea loc Hora Satului. Evenimentul este menit să promoveze tradiţiile locului, dar şi muzeul din localitate care ascunde piese unice în ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Braşovenii şi turiştii sunt invitaţi duminică, 13 august 2017, ora 13,30, la evenimentul „Hora Satului“ desfăşurat în cadrul proiectului cultural Colecţia „Nicolae Frunteş” din Şirnea – un model sustenabil de protejare a patrimoniului.

Evenimentul începe la Căminul Cultural „Radu G. Ţeposu” din Şirnea, comuna Fundata, continuă cu vizitarea Muzeului Etnografic, Olimpic şi de Artă Contemporană „Nicolae Frunteş” şi cu un program de dansuri şi cântece populare susţinut de interpreta de muzică populară Liliana Oncioiu şi ansamblul folcloric „Zestrea Branului”. Programul va fi completat de poveşti şi legende ale zonei care îi vor încânta pe cei prezenţi.

În ultimele luni  Muzeul Casa Mureşenilor Brasov a derulat un proiect cultural menit să promoveze muzeul din Şirnea. S-au derulat acţiuni de conştientizare a comunităţii locale cu privire la importanţa protejării patrimoniului şi moştenirii culturale şi s-a inventariat şi conservat activ colecţia „Nicolae Frunteş” din Şirnea, numărând peste 700 de bunuri culturale.

Muzeul minunilor de la Şirnea

Radu Frunteş duce mai departe tradiţia tatălui său şi a îmbogăţit Muzeul Etnografic din Şirnea înfiinţat în 1965. Tot el este şi ghid pentru turiştii care ajung în sat. Muzeul poate fi vizitat gratuit, iar Radu Frunteş este mereu pregătit să povestească despre tradiţiile şi istoria locului. Muzeul are acum şapte săli, iar turiştii pot afla mai multe despre viaţa la sat de acum 50-70 de ani şi despre obiceiurile locului.

Muzeul are şi câteva piese unice care îi vor încânta cu siguranţă pe vizitatori. Printre cele mai valoroase, se numără o carte de rugăciuni care datează de la 1700 şi este îmbrăcată în piele de viţel. Tot aici, turiştii pot vedea şi statuia primului cetăţean simbolic al satului – Şirnea Bran Rogozeanu. Se spune că familia Bran a ajuns prima în zonă şi a împărţit domeniile dintre Bucegi şi Piatra Craiului între cei zece băieţi ai familiei şi aşa au luat naştere satele din jurul Branului, inclusiv Şirnea.

Petreleac, strămoşul mixerului

Tot la muzeu, turiştii pot vedea un abecedar de la 1932, dar şi tăbliţele pe care scriau elevii. Coincidenţă sau nu, acele tăbliţe pe care se scria cu cărbune au aproximativ aceleaşi dimensiuni ca şi tabletele de astăzi cu care se doreşte înlocuirea manualelor. La Şirnea, se pot admira ustensile de bucătărie vechi şi ingenioase şi chiar un strămoş al mixerului de astăzi, Prepeleac, cum îl denumeşte Radu Frunteş. 

Cele şapte camere ale muzeului adăpostesc o istorie în miniatură a satului Şirnea. Sunt expuse aici unelte tradiţionale ale păstorilor folosite la producerea brânzei, costume populare, lăzi de zestre şi costume folosite la nunţile tradiţionale, batiste specifice zonei, care se dădeau la nunţi în loc de florile care se pun astăzi în piept, dar şi o colecţie mică de schiuri vechi din lemn. În trecut, la Şirnea, toată lumea mergea pe schiuri, pentru că nu erau drumuri de acces.

Fiul satului

O sală întreagă este dedicată sărbătorilor tradiţionale din Şirnea, iar o alta este amenajată în memoria profesorului Nicoale Frunteş, fiul cel mai de seamă al satului şi care a educat 36 de generaţii de copii. „Pe lângă piesele strânse de el, şi eu m-am ocupat să îmbogăţesc acest muzeu, care este, practic, o miniatură a ceea ce are mai frumos şi mai valoros din punct de vedere cultural satul Şirnea. Intrarea este gratuită, iar eu le fac un tur şi le explic turiştilor tot ceea ce vor să afle despre satul nostru. Avem şi un jurnal de impresii, care există la muzeu din 1969. Turişti din 22 de ţări de pe tot mapamondul care ne-au vizitat şi-au scris impresiile aici în limba lor“, încheie cu mândrie Radu Frunteş.

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: