Guerilla Cooking lansează ofensiva pentru promovarea mâncărurilor tradiţionale
0Un grup de pasionaţi într-ale bucătăriei româneşti, reuniţi sub titulatura „Guerilla Cooking”, au lansat, la Braşov, un concept inedit.
„Când am lansat ideea de a înfiinţa Guerilla Cooking am plecat de la ideea de a testa capacitatea unor resturante de a face faţă unor comenzi şi ce nivel calitativ au. Adică, un grup de 30-50 de persoane, în funcţie de capacitatea restaurantului, mergea şi comanda, de exemplu, papanaşi. La final, dădeam note şi prezentam pe site-urile de socializare ce s-a întâmplat. Ulterior, am renunţat la această idee, pentru că am văzut foarte multe evenimente sunt importate, în care nu se mai regăseşte nimic tradiţional din zonă. Chiar şi la aşa-zisele târguri tradiţionale vedem că avem parte de kitsch-uri”, ne spune Alexandru Petrescu, iniţiatorul mişcării Guerilla Cooking.
Televiziunile promovează modernismul în bucătărie
Reprezentanţii Guerilla Cooking spun că emisiunile TV din România, pe tema gătitului, sunt binevenite, dar ţin de modernism, prezintă un plating modern, dar nimic care să promoveze bucătăria tradiţională, fie ea românească, ungurească sau săsească.
Singurii care îşi promovează mâncărurile tradiţionale, fără a aduce nimic din import, sunt cei din comunitatea maghiară, care au făcut din gastronomia lor un brand. La noi este o ignoranţă totală pe marginea acestui subiect (iar aici nu ne referim la produsele tradiţionale, ci la mâncăruri).
Proprietarii de pensiuni trebuie să iasă din rutină
Petrescu a dat un exemplu şi în ceea ce se întâmplă în pensiunile agroturistice. Vestită peste mări şi ţări, zona Bran – Moieciu – Fundata are deja are mari carenţe în ceea ce priveşte oferta de mâncăruri tradiţionale. Lumea deja comentează că tradiţionalul bulz este făcut cu brânză de burduf cumpărată din hypermarket, iar mălaiul este cel măcinat industrial, care de departe nu este la fel de gustos cu cel măcinat din porumbul cultivat de ţăran.
„Dacă vrem savoare, vrem ca mâncarea să aibă savoarea pe care o ştiam când eram copii şi mergeam la bunici, atunci trebuie să respectăm, să avem bunul simţ să facem mâncare aşa cum făceau ei, cu ingrediente folosite de ei. La bucătărie, pasiunea contează”, ne spune Dan Vâju, un alt membru al echipei Guerilla Cooking.
Pe de altă parte, avem în România sute de pensiuni, cu omeni foarte talentaţi, cu bucătătărie bine pusă la punct, cu condiţii de cazare excelente. În schimb, cei care deţin în plan local şi naţional căile de promovare, o fac preferenţial.
În acest context, cei care vor să iasă din rutina de a fi promovaţi „din gură în gură” trebuie să provoace evenimente. Să faci un spectacol culinar nu presupune un efort fianciar foarte mare. „Noi venim în spijinul celor care doresc acest lucru, dar trebuie să ofere condiţiile la standarde măcar de bun simţ pentru turişti. Avem sponsori, venim cu tot ce este necesar la locaţia respectivă şi pregătim unul/două preparate pe care apoi, de comun acord cu proprietarul, le oferim celor prezenţi sau le vindem celor care vin la un astfel de spectacol. Banii pe care îi obţinem astfel îi oferim ca sponsorizări şi avem deja un proiect de suflet, respectiv dotarea cu cele necesare pentru Liceul Tehnologic «Dr. Ioan Şenchea», unde elevii bucătari nu au condiţiile necesare să înveţe această meserie. Când am văzut ce talente sunt acolo, împreună cu o altă organizatie, vom căuta să aducem fonduri. Faianţa este crăpată, folosesc ligheane de pe vremea bunicii, nu au mateire primă pentru preparate… O să intrăm cu cuţitele şi cârpătoarele (termen ardelenesc folosit pentru plăcile din lemn folosite la tocat) înainte. Vom face tot ce este posibil pentru a dota acest liceu cu dotări minime şi să poată să-şi cumpere ingredientele de lucru”, ne mai spune Alexandru Petrescu.
Braşovul, inima României, locul de confluenţă al bucătăriei româneşti, maghiare şi săseşti
Multiculturalitatea Braşovului îşi spune cuvântul şi în bucătărie. Se regăsesc preparate tradiţionale din toată ţara.
„Cei din sud sunt încântaţi de ciorbele cu tarhon, ungurii au fost încântaţi de ciorba de lobodă cu lapte bătut, la care spuneau că lipseşte omleta, ca sa fie precum ciorba de salată. Noi uităm de preparate pe care le făceau înaintaţii noştri. Francezii sunt înnebuniţi de maţele de oaie sau de porc fripte. Le spun tricandille. Le manâncă crocante, iar la noi se strâmbă din nas la tocăniţa din maţe sau la cele care se fac împletite pe os şi se bagă la cuptor. Apoi, cine îşi mai aduce aminte de supa din coada de vitp, reţetă săsească sau de ugerul de vită pe jar? În Spania, fuduliile se aruncă la gunoi, iar la noi sunt specialităţi. Momiţele, trase la tigaie sau la jar, măduvioarele, tocana măcelărească, despre care în multe restaurante nici măcar nu s-a auzit. Avem cu ce ne lăuda, dar trebuie să ne dăm şi interesul. Apoi, în locul vechilor reţete care se făceau cu carne împachetată în lut şi apoi coaptă în jar se pot face aceleaşi reţete în cocă şi, la fel, coaptă îm jar”, ne-a etalat câteva specialităţi şi Bogdan Ungureanu.
Pe de altă parte, cei din Guerilla Cooking spun că vor să le dea şi câteva idei celor de la pensiuni în ceea ce priveşte modul de prezentare a preparatelor. Mâncarea este deosebit de gustoasă, dar de multe ori modul de prezentare are mari carenţe. „Aceasta este ceea ce ne dorim să facem, să creem un curent de promovare a bucătăriei tradiţionale specifice comunităţilor din România, dar şi să învăţăm, să-i provocăm pe proprietarii de pensiuni să facă un spectacol din partea de prezentare a bucatelor”, ne-a declarat chef Adrian Neag, cel care este o autoritate în materie şi este liderul echipei.
Dacă Adrian Neag este chef „cu acte în regulă”, ceilalţi, sunt cei care se ocupă de partea de a găsi locurile care trebuie promovate, reţetele şi, bineîneţeles, sunt ajutoarele de nădejde în bucătărie.
Echipa Guerilla Cooking: Adrian Neag – chef, Dan Vâju – jurist, fost director de multinaţională zis „Şăfu dă catedră”, Alexandru Petrescu, inginer ziz „Babicu”, Bogdan Ungureanu – jurist aka „Ciaonu”, Răzvanu Boacă, chimist, secţia franceză – zis „Secetă”, Rareş Petrescu, elev – cadetul echipei.
Un alt obiectiv ale celor de la Guerilla Cooking este de a promova mâncarea sănătoasă. „Trebuie să redescoperim plăcerea de a găti acasă pentru prieteni şi pentru familie. Nu să comandăm fast food, junk food etc. şi să spunem că am făcut un party acasă. Toată lumea ştie că gătitul, în sine, este o artă, dar dacă reuşeşti să-i implici şi pe cei din jur, atunci este spectacol”, precizează chef Neag.
Demonstraţie Guerilla Cooking: tocăniţă de gâturi de curcan cu cartofi şi ceapă roşie
„Reţetele pe care le facem nu trebuie să fie neapăat sofisticate. Trebuie să le dai idei oamenilor cum să gătească mâncare sănătoasă şi nu cu costuri exorbitante. Degeaba vii şi le prezinţi preparate exotice, să zicem medalion de ton roşu cu redcuţie de vin şi ierburi provensale. Câţi dintre cei care te vor privi voi încerca să facă aşa ceva acasă? Probabil niciunul, dar un ghiveci (franzuţit în restaurante ca «ratatouille», că dă mai bine la preţ) îl face toată lumea”, explică Petrescu pe ce criterii sunt alese reţetele pe care le promovează Guerilla Cooking.
La ultimul show culinar la care au participat, în Ţara Făgăraşului, echuipa Guerilla Cooking a preparat o tocană din gâturi de curcan cu cartofi şi ceapă roşie.
Pe scurt, iară reţeta: gâturile de curcan se spală şi se taie bucăţi rezonabile ca mărime şi se pun în ceaun (cratiţă) unde s-a încins uleiul. După ce se rumenesc uşor (operaţiune necesară pentru că, în momentul în care se adaugă apa şi se pune la fiert, nu mai apare acea spumă, ca la ciorbe). Se adaugă ceapa tăiată solzi. După ce se înmoaie ceapa, se pune şi morcovul dat pe răzătoarea mare, ardeii (graşi şi capia, în combinaţie dau un gust mai bun) tăiaţi cubuleţe.
Se lasă la fiert şi se stinge cu vin alb sec. Se pun şi cartofii taiaţi cuburi, dar o parte dintre ei vă recomandăm să îi tocaţi mult mai mărunt, pentru că aceştia când se fierb „se topesc” şi îngroaşă sosul (soluţie mult mai sănătoasă decât să adăugaţi făină). Se adapugă apă până se acoperă întreaga compoziţie. Nu uitaţi de sare, piper, foi de dafin şi cimbru. Celor care le place mâncare puţin mai picantă, puteţi adăuga fie ardei iuţi tocaţi mărunt, fie pastă de ardei iute, pe care o puteţi prepara toamna pentru tot restul anului. Este mult mai gustoasă şi nici nu conţine conservanţi.
Când se serveşte, deasupra preaparatului puteţi presăra pătrunjel sau mărar verde, după preferinţe. De asemenea, cei de la Guerilla Cooking au pregătit şi un sos de hrean ras amestecat cu smântână, pentru a da o savoare mai mare când mâncaţiu carnea de pe gâturile de curcan.
Vă lăsăm să apreciaţi produsul final în fotogaleria de mai jos.
Se încarcă comentariile...
