Radu Portocală, primarul vizionar al Brăilei interbelice torturat până la moarte în temniţele comuniste
0
Despre Radu Portocală se spune că a fost cel mai bun primar pe care l-a avut Brăila vreodată, iar realizările pe care le-a avut în timpul unui mandat de numai trei ani, în perioada 1922 – 1925, dovedesc cu prisosinţă acest renume.
În documente de arhivă citate de site-ul „ProBrăila” apare un şir impresionant de acte administrative înfăptuite de primarul Radu Portocală: a pavat cu granit străzi ale Brăilei pe o distanţă de 12 kilometri; a construit şcolile primare duble „Spiru Haret”; a construit halele din Piaţa Poporului; a construit noul bazin de la uzina de apă; a construit zidul de beton armat al abatorului; a construit un nou cartier orăşenesc în spatele abatorului, alimentându-l şi cu apă; a pavat cartierul CFR-ist din spatele Cazărmii Regimentului 3 Artilerie; a creat şi pava piaţa din dreptul Cimitirului „Sfântul Constantin”; a construit trotuare pavate până în Brăiliţa; a dotat cu aparate dispensarul medical al sindicatelor muncitoreşti; a dotat cu aparate spitalul Brăilei.
Pe plan social şi cultural, Radu Portocală a creat o brutărie specială cu pâine ieftină; a reorganizat şi dezvoltat laboratorul comunal de analize chimice şi bacteriologice; a creat un cămin pentru elevii săraci de la ţară pe lângă Liceul „Nicolae Bălcescu”; a întreţinut un cămin la Bucureşti al studenţilor brăileni, acordând în plus şi burse pentru Bucureşti şi Iaşi. Totodată, a înfiinţat revista de cultură regională „Analele Brăilei”, omagiată de Academia Română; a întemeiat ciclul de conferinţe al „Analelor Brăilei”, unde au conferenţiat Octavian Goga, Nicolae Iorga, Mina Minovici, Nae Ionescu etc.
Urbanistic, primarul vizionar din perioada interbelică a înfăptuit o reformă aşteptată de peste 50 de ani: răscumpararea embaticurilor, sistematizarea şi regularizarea comunelor N. Chercea, Piscu, Brăiliţa şi Cartierul Comorofca. De asemenea, a împroprietărit peste 5.000 de familii; a reorganizat serviciul primăriei, reînfiinţând serviciul tehnic, care era inexistent; a înfiinţat un serviciu ştiinţific al arhitecturii; a împărţit oraşul în trei sectoare, sub raportul pavajelor şi al salubrităţii; a rezolvat problema iluminatului şi al tramvaiului, printr-o tranzacţie-convenţie, încheiată în ianuarie 1923, cu societatea concesionară, obligând societatea să îşi mărească forţa electrică.
Ministru, avocat, om politic şi intelectual de mare ţinută, Radu Portocală s-a născut la 12 august 1888, în Brăila. A provenit dintr-o familie de intelectuali: tatăl său, Miltiade Portocală, a fost director al Băncii Naţionale a României din Brăila, iar mama sa, Amalia Djuvara, era fiica luptătorului paşoptist Constantin Djuvara.
Radu Portocală a absolvit Liceul "Nicolae Bălcescu" din Brăila şi a studiat dreptul şi filozofia la Universitatea din Bucureşti. În 1911, s-a înscris în Baroul din Brăila, al cărui decan a devenit în 1925. În 1922, a fost ales primar al Brăilei şi a făcut mari reforme de modernizare urbanistică şi administrativă a oraşului, însă în 1925 a demisionat, în urma unor divergenţe politice cu Guvernul de la Bucureşti.
A fost membru în trei guverne liberale, secretar de stat la Ministerul de Interne, Ministru de stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Din păcate, după venirea comuniştilor la putere, destinul lui Radu Portocală a luat o turnură dramatică. A fost arestat în 1948 şi i s-a înscenat un proces de sabotaj. A fost încarcerat în închisoarea de la Sighet şi torturat, în 1952, până la moarte. Actul de deces, eliberat abia în 1957 şi remis familiei în 1958, stabileşte data morţii la 13 aprilie 1952.
Posteritatea l-a reabilitat pe acest mare om politic brăilean, iar acum i se recunosc meritele, aşa cum i s-au recunoscut şi pe timpul vieţii, înainte de comunism. A fost Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, distins cu Steaua României, Coroana României, Ofiţer al "Legiunii de Onoare" (Franţa), Cavaler al Ordinului "George I" (Grecia), Cavaler al Ordinului "Coroana Italiei".
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
