Cel mai important loc de pelerinaj din Europa pentru evreii hasidici se află în România. Aceştia vin anual să se roage la mormântul celui numit „Îngerul“

Mormântul rabinului de la Ştefăneşti este loc de pelerinaj pentru evrei FOTO comunitatea evreiască

Cel mai important centru religios din Europa al evreilor ultra-ortodocşi este oraşul Ştefăneşti, din judeţul Botoşani. Sute de aderenţi ai cultului din toată lumea vin anual în pelerinaj la cimitirul evreiesc din Ştefăneşti, la mormântul unui rabin sfânt.

Ştefăneştiul este un oraş cu 5.800 de locuitori situat la graniţa de nord a României, la 50 de kilometri de municipiul Botoşani. Este o zonă ruralizată, dar plină de ruinele târgului de altădată. Localitatea este renumită pentru comerţul cu piei, dar şi pentru importanta comunitate evreiască pe care a adăpostit-o încă din secolul al XVIII-lea. 

Dacă pentru români Ştefăneştiul este doar un orăşel sărac din nordul Moldovei, pentru întreaga lume iudaică, dar mai ales pentru evreii ultra-ortodocşi din facţiunea hasidică, este cel mai important loc din Europa. Le este centru spiritual şi punct de referinţă al credinţei. Motivul îl reprezintă un mormânt aflat în uriaşul cimitir evreiesc din coasta oraşului, cel al rabinului Avrohom Mattisyohu Friedman, supranumit „der Molech“ ( n.r. – Îngerul). 

În fiecare an, la sfârşitul lunii noiembrie, viaţa tihnită, patriarhală a Ştefăneştiului prinde culoare, odată ce un uriaş autocar parchează pe o stradă lăturalnică în apropierea cimitirului evreiesc. Coboară zeci de rabini şi credincioşi evrei din facţiunea hasidică, exotici prin port şi grai. Vorbesc doar în ivrit şi poartă straiele facţiunii ultra-ortodoxe, cu o tradiţie milenară, cu zulufi care se iţesc de sub pălării sau căciuliţe numite kippa. 

La Ştefăneşti, localnicii sunt obişnuiţi cu ei. Bătrânii, fiindcă i-au văzut încă din copilărie, ceilalţi – fiindcă îi văd anual. Evreii ultra-ortodocşi sunt asemuiţi de Moshe Idel, un mare specialist al istoriei religiilor, cu isihaştii creştinismului ortodox. Urmează doar calea credinţei şi a vechilor tradiţii evreieşti fără nicio abatere. Trăiesc prin şi pentru credinţele lor, iar călătoria lor la Ştefăneşti este una spirituală şi iniţiatică. Vin din toată lumea, doar pentru un singur lucru: binecuvântarea lui „der Molech“. Iar ruralul Ştefăneşti devine, cel puţin pentru o săptămână, centrul lumii religioase hasidice.

Înţelept recunoscut de toate religiile 

Pelerinajul evreilor hasidici, facţiune religioasă apărută în secolul al XVIII-lea în estul Europei, începe la sfârşitul lunii noiembrie. Pe lângă comemorarea morţii marelui rabin Avrohom Mattisyohu Friedman în urmă cu 82 de ani, evreii mai cer şi binecuvântare la mormântul celui considerat un mare sfânt al iudaismului, dar şi unul dintre întemeitorii doctrinei hasidice. La pelerinaj participă sute de evrei din toată lumea, dar în special din Ucraina, Israel şi Statele Unite. 

Vin rabini, dar şi evrei simpli care caută binecuvântarea şi aşteaptă înfăptuirea unui miracol din partea rabinului Friedman, despre care pelerinii cred că poate înfăptui minuni. Este un pelerinaj iniţiatic şi cunoscut doar în cadrul comunităţilor restrânse. Organizatorul acestui pelerinaj, Eli Klein, un evreu din Israel, a fost de acord să vorbească pentru „Weekend Adevărul“. 

Eli Klein vine în fiecare an în România şi organizează pelerinaje FOTO Cosmin Zamfirache

Eli Klein a locuit în copilărie în România, la Baia Mare. A plecat de mic în Israel, dar organizează an de an pelerinaje la Ştefăneşti şi la Iaşi, locurile unde au trăit comunităţi importante de evrei, dar şi rabini de marcă. Cel mai important este însă Avrohom Mattisyohu Friedman. A trăit între 1847 şi 1933 şi este considerat un părinte al hasidicilor. „Este unul dintre cei mai mari rabini din toate timpurile. Încă din timpul vieţii, toată lumea care avea probleme, şi evrei, şi creştini, ceea ce era un lucru rar, veneau la rabin să ceară binecuvântare pentru că era înţelept şi vedea lucrurile aşa cum erau. Rabinul de la Ştefăneşti era apreciat de toată lumea, nu doar de evrei. Totodată, este unul dintre întemeietorii dinastiei numite Shtefanesht, una dintre cele foarte importante din estul Europei, şi a unui adevărat centru religios. A contribuit la învăţătura iudaică şi a avut un impact uriaş cu învăţăturile sale asupra întregii comunităţii evreieşti. Este considerat un sfânt iar locul unde a trăit el şi a fost înmormântat este automat un loc de pelerinaj şi unul dintre centrele noastre religioase“, explică Eli Klein. 

Totodată, acesta spune că evreii, în special hasidici, din toată lumea vin în pelerinaj la mormântul rabinului din Ştefăneşti pentru o binecuvântare. „Din tot Israelul vin pelerini. Cine vine aici vrea binecuvântare pentru ca să se căsătorească, să iasă un rău din casă, să facă un copil. Vor «brachot» (n.r. – binecuvântare) de aici de la cel mai important rabbi“, spune Eli Klein. 

„Spovedanie” pe bileţele colorate

Pelerinajul începe aşa: primul loc la care se opresc şi se întâlnesc hasidicii este marele cimitir evreiesc din Ştefăneşti. A aparţinut unei comunităţi de peste 2.000 de evrei la începutul secolului al XX-lea. Majoritatea negustorilor şi persoanelor cu influenţă din vechiul Ştefăneşti evreiesc sunt înmormântate acolo. Sute de morminte din piatră şi lespezi acoperite cu simboluri evreieşti odihnesc aici de peste 200 de ani. Pelerinii se strecoară tăcuţi pe aleeile dintre morminte. Unii caută din priviri numele înaintaşilor lor. Nu se opresc decât în faţa unei căsuţe bine îngrijite, pe care se află portretul unui rabin din alte timpuri. Majoritatea încep să se roage, alţii izbucnesc în lacrimi înăbuşite şi ating cu pioşenie sticla prin care se vede chipul lui „der Molech“. 

Din 1933, în această căsuţă odihneşte sfântul hasidic de la Ştefăneşti, cel pentru care evreii ultra-ortodocşi bat mii de kilometri. „În momentul în care ajung acolo primesc o putere greu de explicat. Văd lumea altfel şi parcă toată înţelepciunea şi bunătatea rabinului se revarsă asupra noastră. Toată lumea îşi deschide sufletul şi se bucură. Este un loc unic şi binecuvântat“, spune Eli. 

Capela unde a fost înmormântat Avrohom Mattisiohu Fridman FOTO Cosmin Zamfirache

După ce cântă, citesc din cărţile sfinte şi se roagă, hasidicii lasă bileţele multicolore la mormântul rabinului. Eli Klein explică: „La mormântul lui lasă bileţele pe care scriu numele lor, al mamei lor şi problemele pe care le au, ca, obţinând binecuvântarea marelui rabin de la Ştefăneşti, să le poată fi rezolvate. Scriu tot ce-i doare şi ce-i apasă, fără ruşine şi fără ocolişuri şi le lasă acolo. Există credinţa că rabinul te poate asculta şi te poate binecuvânta şi ajuta“.

Rabinul din Ştefăneşti este cu atât mai căutat cu cât este renumit pentru minunile pe care le face chiar şi după moarte. „Rabinul din Ştefăneşti a făcut minuni în timpul vieţii şi chiar şi după. Oamenii care au o problemă mare căreia nimeni nu-i dă de cap vin aici la mormânt şi se roagă. Dacă te rogi cu inima deschisă, este imposibil ca rabbi să nu răspundă cu o minune. Mulţi dintre cei care vin la rabin în pelerinaj speră la o minune. Este povestea unei femei evreice care nu putea să aibă copii. A încercat, disperată, şi la mormânt la Ştefăneşti. După aceea a făcut trei copii“, spune Eli Klein. Acesta spune că trupul rabinului din Ştefăneşti a fost exhumat după 36 de ani de la moarte şi ar fi fost găsit neputrezit. Atunci a devenit Şefăneştiul a devenit centrul lumii hasidice.

Pelerinaj continuat la Iaşi

După popasul de la mormântul rabinului şi după momentele de rugăciune, pelerinajul continuă la Iaşi, la cimitirul evreiesc. Urmează întâlniri cu comunitatea evreiască. Acestea sunt sub forma unor agape, la care participă pelerinii, fie rabini, fie simpli credincioşi, alături de membrii comunităţilor locale iudaice. Se poartă discuţii religioase, se reiau legături şi mai ales se oferă daruri şi amintiri cu valoare simbolică şi religioasă. 

Regulile sunt stricte în cadrul acestor întâlniri. Mâncarea este de obicei adusă chiar din Israel şi trebuie să poarte însemnul „cuşer“, adică este curată şi pură. Este, de altfel, singura mâncare permisă ultra-ortodocşilor. Carnea provine de la animale tăiate de un singur om, un membru specializat al comunităţii, care este obligat să taie cu o singură 

lovitură. 

Minunile atribuite lui „Der Molech“

Avrohom Mattisyohu Friedman, rabinul venerat la Ştefăneşti, s-a născut în a opta zi de Hanukkah, cum precizează reprezentanţii comunităţii evreieşti, în anul 1847, în orăşelul Sadagura, în apropiere de Cernăuţi, astăzi în Ucraina. Tatăl său era Menachem Nochum Friedman (1823-1869), un rabin renumit din dinastia hasidică de Rujin (n.r. – localitatea din Ucraina), fiul renumitului rabin fondator al acestei dinastii şi unul dintre părinţii cultului hasidic Yisrael Friedman. 

Avrohom era, cu alte cuvinte, dintr-o dinastie de rabini hasidici care s-au mutat la jumătatea secolului al XIX-lea la Ştefăneşti, în actualul judeţ Botoşani, unde se afla o puternică comunitate evreiască. Tânărul Avrohom s-a dovedit a fi un adevărat lider religios încă din tinereţe. La doar 21 de ani, la moartea tatălui său, a ajuns rabin, funcţie religioasă pe care o va deţine timp de 64 de ani. Pelerinii evrei, dar şi membrii comunităţii evreieşti din Botoşani spun că Avrohom Mattisyohu Friedman a fondat una dintre cele mai importante curţi rabinice hasidice din estul Europei. 

Chipul lui Avrohom Fridman FOTO Cosmin Zamfirache

Prin înţelepciunea sa, a ajuns renumit în toată România şi Europa de est, fiind consultat de oameni de toate religiile, care veneau la casa sa din Ştefăneşti şi discutau pe diferite teme, cerându-i sfatul. 

Rabinul din Ştefăneşti era renumit pentru minunile pe care le făcea. În sânul comunităţii evreieşti există numeroase poveşti despre miracolele lui Avrohom. De exemplu, încă din copilărie, era considerat clarvăzător, fiind luat de măcelarul din oraş la târg să vadă dacă vitele erau cuşer, adică sănătoase şi curate. Le deosebea doar privindu-le şi nu greşea niciodată. Apoi, ar fi reuşit să alunge un incendiu în 1925, care ar fi răvăşit Ştefăneştiul. 

Oamenii de toate credinţele i-au cerut ajutorul, iar el s-a ridicat de pe scaun şi, doar din privire ar fi schimbat direcţia vântului ducând la potolirea incendiului. Legendele evreieşti arată că rabinul de la Ştefăneşti ajuta oamenii indiferent de religie. Ar fi vindecat, de exemplu, pe copilul unui boier, venit să-i ceară ajutorul. Moşierul nu mai ştia cum să dea de cap unei boli care-i chinuia copilul, iar rabinul i-a confecţionat un omuleţ din lut numit „midbrie“, iar copilul s-ar fi vindecat imediat. Boierul i-a dat rabinului o caleaşcă, drept mulţumire. Eli Klein spune că întreaga comunitate, indiferent de confesiune, îl venera pe rabinul din Ştefăneşti pentru minunile şi înţelepciunea sa. Când Avrohom Mattisyohu Friedman mergea în vizită la evreii din Bucureşti, toţi închideau prăvăliile în semn de onoare şi respect şi veneau să-i ceară sfatul. Membrii comunităţii evreieşti spun că doar prin prezenţa sa emana linişte şi bună-dispoziţie.

Întrunirea la care au participat evreii FOTO comunitatea evreiască

În curtea casei sale se aflau trei sinagogi, iar zilnic la masa sa mâncau 60 de oameni săraci. Se spune că o fată s-a vindecat de tifos cu resturi de la masa sa. Practic, aşa cum arată şi Eli Klein, Avrohom Mattisyohu Friedman a fondat una dintre cele mai imporante curţi rabinice din Estul Europei la Ştefăneşti. A fost căsătorit 11 ani, după care a divorţat. Nu a avut copii şi ducea o viaţă de isihast, rugându-se toată ziua, luând doar o masă pe zi, la ora 17.00. A murit în 1933 şi a fost înmormântat în capela din cimitirul evreiesc de la Ştefăneşti. După 36 de ani a fost exhumat. Rămăşiţele sale au fost luate şi duse în Israel, la Ghivat Haim. Cu toate acestea capela în care a odihnit trupul lui Avrohom timp de 36 de ani este considerată loc sfânt, iar mii de evrei, în special hasidici, caută mângâiere aici. 

Ce presupune iudaismul hasidic

Hasidismul este o ramură a iudaismul ortodox care înseamnă, ad-literam, „pietate“. Este un curent religios desprins din iudaism în secolul al XVIII-lea, în zona estului Europei, cu centre importante în Ucraina, Polonia şi România. Fondatorul hasidismului a fost rabinul Israel ben Eliezer, cunoscut drept Baal Shem Tov („Stăpânul numelui bun“), un intelectual şi un mistic evreu din Polonia, renumit pentru discursurile şi învăţăturile sale. 

El, de altfel, este cel care a creat doctrina hasidică. Conform învăţăturilor sale, hasidismul era o reacţie la iudaismul intelectualizat  şi legalizat. Hasidismul presupune un stil de viaţă care pune accent pe abilitatea fiecărui credincios de a se apropia de Dumnezeu prin orice face, vorbeşte sau gândeşte. Spre deosebire de stilul intelectual al iudaismului oficial, care prioritizează studierea Torei, hasidicii se concentrează mai mult pe un ataşament constant faţă de Dumnezeu.

 Evrei veniţi în vizită la mormântul sfântului hasidic FOTO comunitatea evreiască

Pentru hasidici, Dumnezeu se manifestă în orice aspect al vieţii şi este în toate lucrurile de pe pământ. Totodată, hasidicii se diferenţiază prin stilul vestimentar, considerat în secolele trecute exuberant, cu pălării şi căciuli uriaşe, iar una dintre cele mai importante porunci este păstrarea stării de fericire continue, revărsată asupra tuturor şi ca parte a apropierii de Dumnezeu. 

Totodată, hasidicii respectă regulile iudaismului întocmai, fiind consideraţi ultra-ortodocşi. Mai mult decât atât, la hasidici există un cult al omului sfânt, întruchipat în special de rabini foarte înţelepţi şi cărora le sunt atribuite de obicei minuni, iar locurile pe unde au trăit sau mormintele lor devin locuri de pelerinaj şi adoraţie. A urmat o schismă faţă de iudaismul clasic, hasidicii fiind acuzaţi de unii lideri religioşi ca fiind evrei de comportament eretic, mai ales prin doctrina conform căreia Dumnezeu este în toate, aşa cum Dumnezeu este totul. 

De-a lungul timpului, însă, riftul dintre hasidici şi restul iudaicilor a dispărut, cu toate că ultra-ortodocşii hasidici şi-au păstrat obiceiurile, portul şi convingerile. Comunităţi importante s-au dezvoltat în estul Europei, dar şi în Statele Unite, de la sfârşitul secolului XIX-lea şi, bineînţeles, în Israel, cu precădere în centrul de la Bnei Brak. Hasidicii au fost aproape exterminaţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar au supravieţuit câteva centre şi astăzi în Statele Unite, Ucraina şi mai ales în Israel. Unul dintre cei mai importanţi rabini hasidici din Europa a fost  Avrohom Mattisyohu Friedman din Ştefăneştiul interbelic, întemeietorul dinastiei Stefanesth. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Vaticanul le cere catolicilor să nu încerce să convertească evrei şi spune că iudaismul e „fratele mai mare”

Bomba cu ceas care a explodat în Senatul României acum 95 de ani. Un grup de comunişti evrei a ucis trei mari demnitari