Honey sweet, prunul viitorului care rezistă la cel mai devastator virus, se „coace” în laboratoarele bistriţene
0Încă din anul 1996, în laboratoarele Staţiunii de Cercetare Pomicolă Bistriţa, cu sprijinul cercetătorilor din Franţa şi Statele Unite, se studiază prunul transgenic numit „honey sweet”, care prezintă rezistenţă ridicată la virusul Plum pox, cel mai mare „dăunător” din livezile din întreaga lume. Revoluţionarul prun va putea ajunge în livezile românilor în 4-5 ani, reuşind să reducă sau chiar să elimine pierderile cauzate de acest virus.
Prunul transgenic este studiat în lume de 20 de ani, iar în România, la Staţiunea de Cercetare Pomicolă din anul 1996, primul cercetător care a pus bazele unui astfel de proiect fiind Nicolae Minoiu, care acum s-a pensionat.
În prezent prunul transgenic este studiat de către doi cercetători de la Staţiunea de Cercetare Pomicolă Bistriţa: Ioan Zagrai şi Luminiţa Zagrai, la care se adaugă şi doi tehnicieni.
„Domeniul bio-tehnologiilor deschide un nou drum agriculturii mondiale, iar progresele înregistrate în ultimii ani sunt o dovadă a acestui lucru. Dacă ne referim la prunul trangenic atunci putem spune că acest prun a fost creat din dorinţa de a găsi soluţii viabile pentru combaterea virusului plum pox sau vărsatul prunului, un virus care compromite în mare parte producţia de prune,” ne explică Ioan Zagrai, cercetătorul care lucrează la acest proiect încă din anul 1996, când cercetătorul Nicolae Minoiu a pus bazele acestuia.
Practic prunul transgenic, numit „honey sweet”, are o rezistenţă crescută la plum pox, unul dintre cele mai dăunătoare virusuri la nivel mondial, ce poate compromite şi 100% din producţie, mai ales când vorbim despre soiurile sensibile. Odată infectate cu plum pox, prunele nu mai sunt bune pentru consum.
Soiul „honey sweet” a fost creat pe un principiu care se aseamănă cu vaccinarea la oameni. Se inserează în genomul plantei un fragment mic de ADN din virusul plum pox, iar sistemul imunitar al acesteia recunoaşte orice infecţie cu acest virus şi îl distruge.
Virusul a fost raportat prima dată în Bulgaria în 1918, iar de atunci s-a răspândit progresiv pe tot continentul european, iar ulterior şi pe celelalte continente. În România, virusul plum pox este răspândit în toate regiunile pomicole.
„Nu există livadă de pruni în România, în care să nu existe acest virus. Pierderile economice sunt foarte mari. Nu există o evaluare în acest sens, dar soiurile sensibile pot fi afectate 100%. Soiurile tolerante limitează pierderile, dar nu stopează răspândirea virusului. În momentul în care un prun este afectat, el nu mai poate fi vindecat. Afectată este producţia şi calitatea, pentru că virusul provoacă o cădere prematură a fructelor, deformarea acestora, scurgeri de gome, modificări biochimice între zahăr şi aciditate, fructele devenind practic improprii consumului,” spune cercetătorul Ioan Zagrai.
Până acum 20 de ani când s-au început cercetările pe prunul transgenic, despre care s-au adunat informaţii câte nu există în toate cărţile de specialitate despre prun în general, s-au făcut eforturi considerabile de ameliorare convenţională a acestuia, însă nu s-au obţinut rezultate consistente.
Primul prun care prezintă un nivel ridicat de rezistenţă la virus s-a creat printr-o colaborare dintre Statele Unite şi Franţa. Primele cercetări din România, începute în 1996 s-au realizat în cadrul unei colaborări cu Centrul de Cercetare Bordeaux (INRA) din Franţa. A urmat mai apoi un proiect în 2003, finanţat de Uniunea Europeană, în cadrul căruia, România a participat prin Staţiunea de Cercetare Pomicolă Bistriţa alături de instituţii prestigioase din Franţa, Spania, Germania, Italia sau Slovenia.
A fost aleasă România pentru cercetare, tocmai pentru că, potrivit statisticilor prunul este o specie dominantă în ţara noastră şi în acelaşi timp este una dintre cele mai afectate de virusul plum pox.
Plantaţie experimentală de prun trangenic din Republica Cehă FOTO: Orig Polak
Deşi au fost începute în 1996, cercetările de la Bistriţa continuă şi în prezent, în colaborare cu INRA Bordeaux şi Statele Unite. Până acum s-a studiat rezistenţa la virus, dar şi reducerea poluării cu pesticide, prunul transgenic neavând nevoie de protejare cu pesticide. Cercetările prezente vizează însă obţinerea informaţiilor suplimentare referitoare la producţia şi calitatea acestui soi.
Rezultatele obţinute în România sunt foarte importante atât când vine vorba de rezistenţă cât şi de siguranţă asupra mediului. Descoperirile făcute la Bistriţa au ajutat la certificarea prunului în Statele Unite.
În Statele Unite prunul transgenic este autorizat şi este deja cultivat din 2010, în Europa acesta urmând să ajungă în livezi abia peste 4-5 ani, dosarul de autorizare fiind deja în lucru.
Conform cercetătorului bistriţean, prunul transgenic se plantează şi se îngrijeşte la fel ca unul convenţional, acesta fiind „scutit” însă de pesticide, pentru că este deja protejat de virusul plum pox. Un prun transgenic nu va costa mai mult decât unul convenţional, estimează Ioan Zagrai.
Acesta recunoaşte totuşi că printre barierele cu care se confruntă se numără şi percepţia publică cu privire la organismele modificate genetic, numeroase ONG-uri dezinformând populaţia în acest sens.
„Plantele transformate nu reprezintă un risc pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor şi mai mult, această strategie poate fi deosebit de utilă pentru reducerea poluării mediului provocată de abuzul utilizării pesticidelor. Există date numeroase care reflectă siguranţa pentru mediu şi sănătatea oamenilor,” afirmă cu convingere cercetătorul bistriţean.
Dacă cercetătorul Ioan Zagrai este foarte secretos cu privire la gustul fructelor din soiul honey sweet, deşi recunoaşte că le-a gustat, aflăm totuşi că acestea au o savoare excelentă, sunt dulci şi cântăresc în medie 60 de grame.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
