Criză de metale pe piaţa europeană. Un profesor român explică de ce România ar trebui să reia mineritul
0
Preţul metalelor este încă un motiv care duce la creşteri de preţuri inclusiv la cele din energie. Un specialist explică de unde vine această creştere a preţurilor şi de ce este atât de mare nevoie de metale.
Criza energetică şi cea alimentară sunt subiecte care ţin prima pagină a ziarelor, sunt discutate şi analizate pe posturile de televiziune. Sunt cauzele ale unor scumpiri în lanţ, însă unii specialişti spun că există un mic detaliu care este scăpat din vedere. Se referă la preţul metalelor, care este într-o continuă creştere în Europa şi care are o influenţă în creşterile de preţ, inclusiv cele din energie.
Potrivit dr. ing. Ioan Bud de la UTCN Cluj Napoca, necesarul de metale este într-o continuă creştere, iar în Europa, producţia a scăzut, în timp ce pe celelalte continente a crescut constant.
Nevoie tot mai mare de metale
„Comunitatea Europeană este dependentă de aceste resurse şi plăteşte din ce în ce mai mult. Situaţia este critică şi se va accentua la fel ca în cazul energiei”, spune el, apoi exemplifică prin nişte cifre.
„Producţia minieră mondială a crescut an de an de la 11,3 miliarde tone în 2000 la 17,9 în 2019, însă în Europa producţia a scăzut cu 27,9%, în timp ce în Australia a crescut cu 144,7% şi în America de Nord cu 23,2%. Producţia mondială de nichel a crescut cu 140,1%, iar producţia de minereu de fier cu 154,1%, explicând necesarul de dezvoltare”, mai arată el.
De asemenea, el mai arată că necesarul de metale creştere proporţional cu nivelul de dezvoltare şi mai ales cu gradul de urbanizare.
Doar unele ţări mai au minerit în Europa
Potrivit lui, în Europa, doar ţările nordice au dezvoltat mineritul, în timp ce restul Europei a închis tot ce însemna exploatări miniere.
„Toate ţările care sunt conştiente de direcţia în care se îndreaptă viitorul, şi-au făcut o strategie. În Europa, doar Finanda, Suedia şi Norvegia, dar în spcial Finlanda şi Suedia au fost cele mai vizionare. Când noi puneam problema să închidem mineritul şi Europa mergea pe ideea aceasta - să nu fim exploatatori de materie primă, ci să o cumpăram de la alţii, ei nu au fost de acord şi au dezvoltat o strategie”, exlică profesorul, specialist în minerit.
Potrivit lui, nevoia de cupru a crescut constant în ultimii ani, iar ţările care au putut prevedea asta au fost cele care au dezvoltat mineritul. „La cupru, au analizat ce s-a întâmplat în ultima sută de ani. Au constat că creşterea populaţiei a dus la creşterea necesarului de cupru. A crescut populaţia, a crescut necesarul de cupru. Dar la un moment dat a fost un ecart prea mare. Creşterea necesarului de cupru a fost mult mai mare decât creşterea populaţiei şi s-au întrebat de ce. Şi au ajuns la concluzia că gradul de urbanizare duce la creşterea necesarului de cupru”, mai spune el.
Metalele, necesare mai mult în mediul urban
Şi producţia de maşini electrice sau telefoane mobile a contribuit la creşterea necesarului de metale, care sunt din ce în ce mai scumpe. „Autovehiculele cu norme stricte de poluare, cele hibride, electrice, au nevoie de metale pentru catalizatori - platină, paladiu, rodiu etc; pentru baterii -litiu, cobalt, pământuri rare etc). Pentru semiconductori -galiu, telur etc, pentru ecrane, inclusiv pentru telefoane – necesită 17 elemente chimice: indiu, lantan, terbiu, disprosiu, europiu etc; producerea energiei verzi – panouri solare, eoliene necesită telur, cadmiu, argint, indiu, galiu, germaniu, aluminiu, cupru. Telefoanele mobile au de asemenea nevoie de aur, argint, crom, wolfram, cobalt - metale care vin şi din zonele de conflict din Africa unde se realizează o exploatare rudimentară şi cu consecinţe dramatice pentru sănătate şi mediu. Pentru aurul dintr-un telefon este nevoie de 7 kg de minereu, pentru cupru 1 kg, iar lista poate continua”, mai spune el.
Profesorul Ioan Bud mai arată că preţurile acestor metale au crescut foarte mult în ultima perioadă, în special în ultimii doi ani. Mai precis, de peste 3 ori la litiu, paladiu, praseodim, galiu; de peste 5 ori la disprosiu; de peste 7 ori la neodim, terbiu; preţul telurului a crescut şi variat de 6–7 ori din 2017 până în ianuarie 2022.
Mineritul în România, închis înainte de creşterea preţurilor
De asemenea, el mai arată că România a închis mineritul în momentul în care preţul cuprului, spre exemplu, era în plină creştere. „Metalele au început să aibă o valoare de piaţă foarte mare. Imaginaţi-vă: cuprul, când noi am închis minele, era undeva la 1.200 – 1600 de dolari pe tonă. Apoi a ajuns la 6.000 de dolari pe tonă şi chiar la 10.000”, spune el.
„La cupru, exploatăm la Roşia Poieni, dar îl trimitem ca şi concentrat în China şi îl cumpărăm înapoi ca şi cupru”, continuă el.
Profesorul consideră că România ar trebui să acţioneze, pentru a valorifica potenţialul de resurse minerale de care dispune, inclusiv cel de uraniu. „Trebuie redeschise minele care au rezerve, perimetrele miniere care au fost cercetate, deschise şi pregătite în diferite stadii, pentru a ieşi din acest impas.”
Vă mai recomandăm:
O garsoniera de 21 de mp din Drumul Taberei se vizionează cu preţ de intrare. Care este tariful
Se încarcă comentariile...
