Filmul operaţiunii de salvare din Apuseni. 11 persoane, blocate de o viitură puternică în peştera Huda lui Papară FOTO VIDEO
0
Una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase peşteri din Munţii Apuseni a devenit luni, 22 august, o capcană pentru un grup de 11 persoane care au dorit să o viziteze. Huda lui Papară din cătunul Sub Piatră, comuna Sălciua, a fost blocată timp de mai multe ore de o viitură formată în urma unei furtuni puternice. Turiştii au reuşit să se adăpostească în interior şi au fost salvaţi în cursul serii.
A fost o zi dificilă pentru cei 11 turişti, dintre care doi speologi cu experineţă şi nouă tineri din România şi Franţa. Au intrat în peşetera Huda lui Papară cu gândul de a vedea această atracţie deosebită a Apusenilor. Vizitarea peşterii se poate face doar cu ajutorul unor persoane instruite în acest scop şi cu echipament specific. Vechiul sistem de vizitare a fost distrus în urmă cu zeci de ani de viiturile care se produc periodic aici.
Patru tineri şi Franţa şi cinci din România aveau să trăiască aventura vieţii lor. În timp ce se aflau în interior, în zona masivului Bedeleu s-a pdosu o furtună puternică ce a determinat creşterea rapidă a nivelului apei din interior. Peştera comunică în partea cea mai de sus a acesteia cu zona carstică Vânătăriele Ponorului. Trei pâraie (Ponor, Poieni şi Seacă) îşi unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² şi se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Apa ce dispare în Ponorul Vânătare, apare în partea terminală a peşterii după numai 15-18 metri şi după ce parcurge pe galeria activă un traseu de 1.200 metri cu o cădere de 92 metri apare la lumină printr-un gigantic portal, la ieşirea din peşteră.
Grupul prins înăunutru nu avea cum să comunice cu exteriorul motiv pentru acre autorităţile au fost alertate de un localnic care ştia de exitenţa turişitlor, alarmat că aceştia nu mai ieşeau din peşteră. Apelul la 112 a fost realizat la ora 15.00. Imediat, la locul indicat, au fost trimise echipaje de la ISU Alba – Pichetul de pompieri Câmpeni, Salvaspeo Cluj, Salvamont Alba, precum şi echipaje din cadrul IPJ Alba şi IJJ Alba. Totodată, a fost activată grupa operativă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Alba, care s-a deplasat în zonă, pentru coordonarea acţiunilor de intervenţie de la suprafaţă.
Imagini din timpul acţiunii de salvare:
Accesul a fost întârziat de aluviunile depuse pe drumul de acces, astfel încât intervenţia propriu-zisă a început în jurul orei 17.00. Pentru eficientizarea misiunii de salvare, din ordinul inspectorului general al IGSU, au fost suplimentate echipaje de pompieri din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă din judeţele Arad, Bihor, Hunedoara şi Mureş. Totodată, echipajelor de la faţa locului li s-au alăturat şi forţe suplimentare ale serviciilor Salvaspeo din judeţele Arad, Bihor, Hunedoara şi Mureş. Comandantul intervenţiei a fost desemnat Gheorghe Frăţilă de la Salvaspeo Cluj, care a coordonat acţiunile de intervenţie în mediul subteran speologic. Forţele de salvare prezente la faţa locului au însumat peste 60 de pompieri, speologi, salvamontişti, medici, jandarmi şi poliţişti din Alba, Cluj, Hunedoara, Bihor şi Mureş, care au ajuns cu 26 de autospeciale sau autoturisme.
Debitul apei filmat la ieşirea din Peştera Huda lui Papară
O echipă de speologi a reuşit să intre în interior, a reuşit să ia un contact audio, adică prin urlete şi strigături, cu persoanele aflate în pester. După mai multe ore de intervenţie, salvatorii au reuşit să ajungă la grupul de turişti, unde au constatat că interior se aflau 11 persoane (doi adulţi şi nouă adolescenţi cu vârste cuprinse între 15-17 ani). Prin eforturi susţinute, în jurul orei 20.50, salvatorii au reuşit să recupereze una dintre persoanele aflate în dificultate, în conitnuare acţionându-se pentru aducerea la suprafaţa a întregului grup. În jurul orei 22.00, salvatorii au reusit să recupereze şi ultima persoană aflată în peşteră. Echipajele SMURD prezente la faţa locului au evaluat starea medicală a persoanelor, nefiind nevoie de transportul acestora la unităţi medicale.
„A fost o operaţiune de interventie dificilă şi complexă. Este vorba despre o acţiune în mediul subteran, mai grea decât cea de exterior, condiţionată şi de conditiile meteo: nivelul apei putea să scadă sau să crească, îngreunând intervenţia. A fost necesară montarea echipamentului de salvare în locaţie (corzi de siguranţă),
traversarea s-a făcut pe laterale, iar curentul de apă era foarte puternic. Cei 11 erau izolaţi pe o piatră din peşteră, la o distanţă de aproximativ un metru până la tavanul locaţiei. Situaţia ar fi putut deveni periculoasă dacă nivelul apei mai creştea. Intervenţia propriu-zisă a durat aproximativ cinci ore, inclusiv cu montarea echipamentului. În total, am fost 50 de salvamontişti din Alba, Mureş, Cluj, Bihor şi Arad, mobilizaţi pentru această operaţiune”, şeful Serviciului Savamont Alba, Lucian Forda, structură care a participat la acţiunea de salvare cu un număr de 12 persoane.
Potrivit acestuia, drumul către Peştera Huda lui Papară din Munţii Apuseni a fost blocat în două locuri: „S-a rupt, s-a surpat, abia am trecut o autospecială de intervenţie. Şi aceea a fost o piedică în plus. Ne-am descurcat. Au venit şi colegii în sprijin. Drumurile au fost nivelate cu un buldoexcavator. Înainte să fie această alarmă, cei de la ISU interveneau şi pe naţional şi pe comunal pentru că a fost dezastru drumul. Se ştia că accesul e foarte greu. Colac peste pupăză a venit şi treaba aceasta”. Şeful Salvamont Alba adaugă că în momentul în care reprezentanţii ISU au ajuns la peşteră au crezut că vor petrece acolo cel puţin două zile.
„Din fericire, ne-a ajutat şi natura, a scăzut apa şi am schimbat tactica de strategie de intrare, tehnic mă refer. Dacă nu s-ar fi oprit ruperile de nori, nu am fi ajuns în timp util la ei şi ar mai fi crescut debitul cu încă un metru, i-ar fi zburat de pe piatra aceea unde au stat ei izolaţi, unde au reuşit să se refugieze. Atunci era o tragedie totală. Atunci cu toate echipamentele din lume nu se mai putea face absolut nimic”, a mai spus Lucian Forda. Întrebat cum s-a desfăşurat procedura de salvare, Forda a răspuns că primul a intrat în peşteră un reprezentant al Salvaspeo Cluj. „După care am intrat noi, Salvamont, au intrat băieţii mei, iar eu am coordonat cu cei de la ISU. Băieţii au intrat în mai multe etape, în mai multe echipe, câte doi, cu rucsaci, bormaşini, am montat tiroliana, am dus hamuri şi i-am luat pe fiecare în parte, am pus hamuri şi uşor, pe rând, i-am evacuat. Nu poţi pune doi pe tiroliană. A durat, până am dus echipamentul, până am dat găuri, până am întins corzile, a durat”, spune salvatorul speolog.
Potrivit acestuia, şansa turiştilor a fost că au avut costume bune, pentru că dacă nu ar fi fost echipaţi corespunzător, ar fi fost găsiţi în hipotermie. „Nu ar fi rezistat atâtea ore. Sunt între două şi patru grade acolo, umezeală şi vânt”, povesteşte salvamontistul.
Alte două incidente în 1980 şi 2010
Peştera a fost amenajată pentru vizitare in 1986 dar amenajarea a fost distrusă în întregime de viituri. Nu are ghid şi vizitarea ei poate fi facută numai de speologi foarte experimentaţi. În anul 1980 o echipă de la Polaris Blaj condusă de Viorel Luduşan a fost surprinsă de o viitură cauzată de topirea zăpezilor în Labiritul Luduşan pe care tocmai îl descoperiseră. Reacţia rapidă a speologilor, buna lor pregatire şi faptul că Viorel Luduşan cunoştea foarte bine peştera, i-a salvat. Situaţia s-a repetat în 2010 cand trei speologi de la Geoda Târgu Mureş au fost surprinşi de viitură aproape de finalul peşterii. Ei au reuşit să se întoarcă pe galeria activă urmărind scăderea nivelului apei. Aproape de intrarea peşterii, după 24 de ore, s-au întâlnit cu echipele salvamont alertate de colegii rămaşi afară care i-a ajutat să parcurgă ultima porţiune foarte dificilă. În 2013 peştera a fost închisă cu poartă metalică şi vizitarea a fost interzisă. Rămâne de stabilit în ce condiţii a avut loc acţiunea de vizitare a peşterii din 22 august.
Din punct de vedere ştiinţific, peştera Huda lui Papară este peştera din Munţii Trascăului care cumulează toate superlativele pentru această grupă montană şi nu numai: cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi şi mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România.
Se încarcă comentariile...
