Meteoriţii care au căzut în România: lucruri puţin ştiute despre 10 obiecte cereşti descoperite într-o perioadă de aproape 160 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În România au fost găsiţi în ultimii 1670 de ani zece meteoriţi căzuţi din spaţiu. Lista începe cu anul 1852 la Mădăraşul de Cîmpie în judeţul Mureş şi se termină cu anul 2008, când a fost descoperit meteoritul de la Pleşcoi, în judeţul Buzău.

Din punct de vedere ştiinţific, meteoriţii sunt obiecte de provenienţă extraterestră ajunse pe suprafaţa Pământului ca urmare a arderii incomplete în atmosferă a meteoroizilor. Aceste obiecte intră în atmosferă cu viteze între 11 şi 72 km/secundă. Doar cei care ajung la sol se numesc meteoriţi. Majoritatea sunt de mărimea unui grăunte de nisip şi ard total în atmosferă. Meteorii cu masa între câteva zeci de kilograme şi 5 tone pot ajunge până la sol dar pierd între 70% şi 90% din masă iniţială prin arederea şi topirea în atmosferă. 

Meteoriţii de la Mădăraşul de Câmp şi Ohaba

Informaţii certe privind primul meteorit descoperit în România datează din anul 1852. În ziua de 4 septembrie, la Mădăraşul de Câmp, localitate din judeţul Mureş, a fost găsit un meteorit având o greutate totală recuperată de 22,7 kilograme. În ziua respectivă, ar fi avut loc o ploaie de meteoriţi care au căzut într-un lac şi în apropierea acestuia. ”Au crezut că a sosit Ziua Judecăţii de Apoi văzând marii bulgări de foc pogorându-se peste pământ”, astfel este descrisă imaginea văzută de locuitorii din zonă, potrivit unei legende locale. Tăul respectiv a fost numit ulterior, Lacul lui Dumnezeu. Fragmentul de meteorit, care a fost denumit „de Mădăraş”, se păstrează astăzi la Muzeul din Viena drept unul dintre cei mai cunoscuţi din lume, iar un fragment mai mic de poate fi văzut la Muzeul din Budapesta. Transilvania era la vremea respectivă sub dominaţie austro-ungară, ceea ce făcea ca

image

toate descoperirile importante să fie duse fie la Viena, fie la Budapesta.

În 1857, la Ohaba, în judeţul Alba, a fost găsit un meteorit în greutate de 16,25 kilograme. Obiectul a căzut în ziua de 11 octombrie la câteva minute după miezul nopţii şi a fost observat de către preotul Moldovan Mihai.”Preotul înspăimântat şi-a pierdut cunoştinţa timp de câteva minute. Căderea a fost, de asemenea, observată de alte câteva persoane, care au petrecut noaptea pe un deal din apropiere, împreună cu vitele lor. Meteoritul a fost găsit străpuns în pământ, în ziua următoare. Cei care au găsit meteoritul au primit o recompensă de 500 de florini”, se afirmă într-o lucrare publicată la Budapestea în 1882. Eşantioane mici din acest meteorit au ajuns în 16 muzee din lume, iar cel mai mare se află la Muzeul de Istorie Naturală din Viena.

Fragmentul descoperit la Kakova (Grădinari)

Un an mai târziu, în 1858, la Kakova, în prezent Grădinari, în judeţul Caraş-Severin a fost descoperit un obiect ceresc de 577 grame (foto dreapta jos, sursa: encyclopedia-of-meteorites.com). Meteoritul de la Kakova a fost găsit în data de 19 mai. Dimineaţa, în jurul orei opt, în zona “Văii lui Mildin” se aflau patru oieri: Csismasa György, Tamás, Bardan Márton şi Csinka Zsurzs. „Ei au auzit o

image

bubuitură urmat imediat de o zgomot puternic în aer. Au văzut un obiect negru înconjurat de fum care a căzut pe pământ. Obiectul a căzut în apropiere de turma lor de oi. Oierii au găsit o piatră de mici dimensiuni în jurul căreia iarba era arsă. Csinka Zsurzs, cel mai în vârstă dintre oieri, dar şi proprietarul animalelor, a luat obiectul şi l-a predat autorităţilor locale. De acolo a ajuns la Oraviţa, unde s-a stabilit că este vorba de un meteorit”, a scris Kováts Gy., în anul 1863, într-o carte de specialitate din Ungaria. Administratorul regiunii a trimis meteoritul la Viena, la Wilhelm Haidinger, şeful institutlului de Geologie, care la rându-i a dus obiectul la Muzeul Imperial de Mineralogie, la directorul Moritz Hörnes. Piatra extraterestră de la Kakova cântăreşte 580 de grame şi are zece centimetri. 

Meteoritul de la Zsadany (Corneşti)

Meteoritul de la Zsadany (actualmente Corneşti), din judeţul Timiş, a fost găsit în 31 martie 1875, după-masă, în jurul orei 16. Regiunea aparţinea atunci judeţului Timiş, aflat în cadrul regatului Ungar. Primul care a anunţat autorităţile de la Budapesta a fost Ormos Zsigmond, prefectul de Timiş, întemeietorul Muzeului Banatului.

De cercetarea obiectului extraterestru s-a ocupat profesorul de geologie Krenner Jozsef, şeful Departamentului de Mineralogie şi Paleontologie de la Budapesta. El a ajuns personal la Zsadany, în 17 aprilie 1875. Aici avea să stea de vorbă cu martorii şi a aflat că pietrele în greutate totală de 552 de grame au căzut la intrarea în sat, din partea de nord. Localnicii i-au povestit că mai întâi au auzit un zgomot asuritor pe cer, însă nu au observant nimic luminos. Au văzut însă căderea meteoriţilor. Şase pietre au ajuns la Institutul Ştiinţelor Naturii, trei au intrat în proprietatea unor colecţionari. Au dimensiunile unor nuci, o nuanţă de gri şi aveau un înveliş negru. 

Meteoritul de la Mociu

În 1882, la Mociu, în judeţul Cluj, a fost descoperit cel mai mare meteorit de pe teritoriul României. Bucata cea mai mare şi care se păstrează la Muzeul de Mineralogie din Cluj are 35,7 kg, dar se estimează că resturile meteoritului, împrăştiate pe o distanţă de 15 kilometri, ar avea în total peste 300 de kilograme, din care 42 kg sunt la muzeul clujean. Celelalte bucăţi sunt împrăştiate în peste 100 de muzee din toată lumea. Specialiştii susţin că la intrarea în atmosferă avea cel puţin 30.000 kg. Despre meteoritul de la Mociu se spune că a fost văzut chiar de la Budapesta.

image

Meteoritul de la Mociu (prim plan). În plan secundar este un mulaj al meteoritului de la Pleşcoi

”O minge de foc a fost observată mai întâi la nord de Budapesta, apoi s-a îndreptat spre mijlocul Transilvaniei. Aproximativ 3000 de pietre au căzut pe o zonă de câmp eliptică cu o surpafaţă de 60 de km pătraţi. Dimensiunea pietrelor a crescut de la NV spre SE (mici: Coasta, Vişea şi Tăuşeni, medii: Barai, Vaida-Camaras şi Pălatca; mari: Ghirişu Român, Chesău şi Mociu. Cel mai mare obiect, de 35 kg, a căzut la Mociu. Repartiţia pietrelor şi prezenţa globală a scoarţei sugerează că meteoritul s-a dezintegrat înainte de a intra în atmosferă”, astfel este descris evenimentul în presa maghiară de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Obiectele găsite Tuzla, Şopot şi Tăuţi

În colecţia Muzeului de Istorie Naturală din Londra se află un meteorit ce provine din localitatea Tuzla, judeţul

image

Constanţa, descoperit în anul 1920. Fragmentul are 236 de grame şi face parte din grupa meteoriţilor obişnuiţi, pietros, denumit condrit. Nu există informaţii cu privire la căderea acestuia, în literatura de specialitate păstrându-se doar anul descoperirii. Din 1927 datează descoperirii meteoritului de la Şopot, judeţul Dolj. În cazul acestui meteorit nu a fost observată traiectoria luminoasă şi s-a făcut remarcat doar prin zgomotul produs şi prin detunăturile auzite. Au putut fi găsite şi adunate 953,287 grame de astfel de fragmente, cea mai mare parte dintre acestea aflându-se la muzeul din Craiova. Bucăţi din meteorit se află la Observatorul Astronomic din Bucureşti, precum şi în unele colecţii particulare.

În 1937, un eveniment similar a avut loc la Tăuţi în judeţul Arad. Martorii au povestit despre o lumină puternică şi trei explozii produs la impactul cu solul. Meteoritul căzut cântărea aproximativ 20 kg, iar craterul său, după spusele localnicilor, nu a fost mai adânc de 0,50 m. Când a fost dezgropat, s-au observat la el numeroase crăpături, după care, mai tirziu, s-a şi desfăcut în mai multe bucăţi. În acelaşi timp, la sud de această localitate, în punctul denumit Gura Şuvelului, au căzut încă două bucăţi de meteorit pietros, a căror greutate era de aproximativ 0,5 Kg. 

Fragmentele cereşti de la Gresia şi Pleşcoi

La Gresia în judeţul Teleorman a fost găsit în 1990 un meteorit în greutate de 26,9 kilograme. Certificarea acestuia s-a făcut abia în 2013, după analize efectuate la În Belgia şi Austria. Obiectul a fost găsit de un agricultor care săpa o groapă în pământ. Bărbatul a dus piatra acasă şi a depozitat-o în spatele curţii. Când fiul acestuia s-a întors din străinătate a bănuit că este vorba despre un meteorit şi l-a dus pentru a fi cercetat. 

image

Ultimul eveniment de acest gen a fost înregistrat oficial în anul 2008 la Pleşcoi, în judeţul Buzău, în grădina săteanului Mihail Popescu (foto dreapta). Ulterior evenimentului, bărbatul a povestit cum a trăit căderea meteoritului. Era la masă şi a văzut o lumină de fulger, după care a auzit o bubuitură. A mers în grădină, unde a observat o gaură şi în interiorul acesteia un obiect de culoare neagră. Povestea bărbatului a stârnit interesul cercetătorilor din Cluj, care au mers la faţa locului şi au ridicat obiectul. După cercetări s-a dovedit că este vorba despre un meteorit în greutate de 6,91 kg, de formă conică. Obiectul se află în prezent în Muzeul de Mineralogie din Cluj-Napoca, alături de fragmentul de meteorit de la Mociu.

Citiţi şi:

Masacrele Revoluţiei de la 1848 în Transilvania. Cum au fost ucişi mii de români şi maghiari nevinovaţi

Telurul, singurul element chimic descoperit în România. Legătura cu bombele atomice şi cu o operă a lui Wolfgang Amadeus Mozart

Fântânile şi apeductele Cetăţii Alba Iulia. Sistemul îndrăzneţ de alimentare cu apă construit în urmă cu 400 de ani

Secretele castrului roman legionar de la Alba Iulia construit în urmă cu 2.000 de ani pentru a păzi ţinutul aurifer al Daciei

Cum „au exportat“ saşii din România în Germania un obicei vechi de 150 de ani. „La Şipote“, jucat la festivaluri nemţeşti

Invazia italienilor în România. Acum 75 de ani, românii îi considerau pe italieni infractori şi luptau să-i stopeze la graniţă

Alba Iulia



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite